Protejat de umbrele semețe ale foștilor străjeri ai Cetății de pe Deal, orașul Deva a știut să supraviețuiască tuturor „răotăților” (vorba cronicarului) ce s-au abătut peste el, “răotăți” aduse de valul istoriei pe creasta căruia s-au găsit mereu neamuri și popoare înarmate până-n dinți, dornice de războaie pentru expansiune. Unele au cucerit vremelnic Cetatea și întinderile Luncii Mureșului, altele, după încercări nereușite, s-au resemnat la poalele dealului și-au făcut cale întoarsă, plecând aiurea spre alte lupte mai facile. Localnicii, însă, urmași ai marelui Decebal, au rămas să-și poarte pe mai departe destinul, clădind astăzi un oraș cu un farmec de invidiat.
În 1969, cu mare fast, s-a dezvelit o placă pe actualul Palat al Prefecturii și s-a plantat o pădure pe dealul numit de atunci “Dealul 700”. Pădurea, ale cărei urme abia se mai văd, avea forma cifrei 700, simbolizând șapte sute de ani de la atestarea orașului. Până în anii 60-70, Deva era un oraș mic, cochet, cu foarte multe case frumoase, pârâul Cerna mângâind cu apele-i o latură a orașului.
Era urbea în care Dr. Petru Groza se stabilise, construindu-și o vilă chiar în Parcul de la poalele Cetății, care se pare că i-ar fi aparținut. Statuia sa, ce trona în centrul vechi, a fost ultima statuie a unui lider comunist ce a fost demolată în România. Multă vreme s-a putut vedea, răsturnată, în curtea Prefecturii. În fostul Hotel Orient locuiau călătorii cu dare de mână la începutul secolului trecut, iar la Hotel Bulevard a înnoptat Alexandru Ioan Cuza, în drumul său spre exil.
Palatul „Magna Curia” adăpostește astăzi Muzeul Civilizației Dacice și Romane, iar Palatul Prefecturii – numit și Palatul Culturii – a fost dintotdeauna centrul de putere al județului. Zona este cunoscută mai mult ca fiind “La broaște”, Palatul având în fața sa o fântână arteziană cu broaște, simboluri ale nemuririi. Fiind zona de unde a pornit Decebal în bătăliile sale cu romanii, un alt simbol al orașului este și statuia ecvestră a acestuia, situată în fața Case de Cultură. Aici, pe băncile din fața parcului, se adună pensionarii și „marea burghezie” a localității să pună țara la cale
. Cu siguranță, cel mai cunoscut bar al orașului rămâne “Trei scheleți”, aflat pe strada Toamnei, unde altcumva decât peste gard de cimitir? Aici era locul de întâlnire al tinerilor liceeni și al “micii burghezii” locale. Dar chiar dacă nu mai ești tânăr, Deva, orașul mic, cochet și liniștit te face să te simți ca-n vremea primului sărut!
Împrejurimile Devei sunt deosebit de generoase din punct de vedere turistic. Spre Petroșani: Parcul Dendrologic de la Simeria (Boha), creat la 1760, distanță 13 km; băile romane de la Călan (27 km), Biserica din Streisângeorgiu (cea mai veche din țară); Muzeul etnografic și rezervația de zimbri (44 km); castelul medieval de la Sântămărie Orlea (47 km); ruinele podului roman de la Ciopeia (49 km)
Spre Hunedoara: castelul de la Hunedoara al Corvineștilor, Biserica Ortodoxă (1458) – 18 km; baza de agrement Cincis (26 km), Mânăstirea Prislop (an construcție 1564, 37 km); vestigiile coloniei romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Muzeul de arheologie (56 km); barajul și lacul Gura Apei (107 km)
Spre Orăștie: cultura neolitică Turdaș, Muzeul de etnografie și Biserica Reformată din sec. XIII, din Orăștie (28 km), satul și Muzeul Aurel Vlaicu (39 km); stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi (62 km); cetățile dacice de la Costești și Blidaru (49 km), cetatea dacică și Complexul arheologic Sarmizegetusa Regia (1000 m altitudine și 72 km față de Deva)
Spre Brad: stejarii seculari de la Bronișca (8 km), Muzeul Aerului de la Brad (35 km), Biserica de la Ribuța (an construcție 1417, 42 km), Mânăstirea Crișan (ruine, sec. XVIII), Panteonul Moților de la Țebea: mormântul lui Avram Iancu, gorunul lui Horea, Cimitirul Eroilor (46 km)
