După episodul dramatic al sindromului hemolitic uremic, un altul, numit toxiinfecţii alimentare, este în derulare. Nu este atât de spectaculos ca sindromul, dar bate prin numărul pacienţilor: zilnic, zeci de copii pleacă sănătoşi la şcoală şi se trezesc cu diaree, vărsături şi crampe la spital. Mai toţi sunt dignosticaţi cu toxiinfecţie alimentară. Profesorul doctor Monica Luminos, şef de secţie la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, ne face un mic ghid despre toxiinfecţiile alimentare - simptome, cauze, surse, prevenire -, extrem de util, mai ales că frecvenţa acestor infecţii creşte pe măsură creşterii gradelor în termometru.
Ce sunt toxiinfecţiile alimentare?
Toxiinfecţiile alimentare sunt infecţii digestive provocate prin ingerarea de alimente contaminate, cu germeni sau cu toxine bacteriene. Specific pentru toxiinfecţiile alimentare este faptul că ele apar simultan la mai multe persoane, care au consumat acelaşi aliment, adică într-un focar de toxiinfecţie alimentară (format din cel puţin 3-5 persoane).
Ce germeni pot provoca aceste toxiinfecţii?
Mai frecvente sunt toxiinfecţiile cu stafilococi, Salmonelle, Shigella, Escherichia coli.
Când apar primele simptome, de exemplu la toxiinfecţia cu stafilococi?
În funcţie de germenele cu care este contaminat alimentul, simptomele pot apărea fie după numai o jumătate de oră de la ingerare, fie după 24-48 de ore.
De exemplu, debutul este rapid, la ingestia unui aliment contaminat cu stafilococ: după o jumătate de oră până la 6-10 ore de. După numai o jumătate de oră, pacientul are vărsături abundente, dureri abdominale şi scaune apoase, însoţite sau nu de febră.Toxiinfecţia alimentară este o boală auto-limitată. Asta înseamnă că, în momentul în care persoana respectivă a eliminat toxina stafilococului, simptomatologia încetează. Dar severe în acest caz este intensitatea simptomelor: vărsături abundente şi frecvente, diaree apoasă, care provoacă deshidratare. De aici rezultă severitatea bolii.
Stafilococul ce aliment preferă?
În general, stafilococul preferă brânzeturile, mai ales pe cele sărate, produse în gospodării. Stafilococului îi place mediul sărat.
Şi în cazul celorlalţi germeni, care este perioada de incubaţie, de apariţie a simptomelor?
Salmonelele, Shigella, Escherichia coli: în aceste situaţii, simptomatologia debutează ceva mai târziu. Perioada de incubaţie, respectiv perioada de la ingestia alimentului până la apariţia simptomelor, poate varia între 12 şi 24 de ore. Uneori, în cazul alimentelor contaminate cu Salmonella, simptomele pot apărea chiar şi după 48 de ore. Atenţie! Perioada de incubaţie depinde de germen, dar şi de cantitatea de germeni ingerată. Pentru că un aliment poate conţine mai mulţi sau mai puţini germeni.
Şi simptomele...
În cazul toxiinfecţiei alimentare cu Salmonella, febra este foarte mare, durerile abdominale puternice şi scaunele sunt, de cele mai multe ori, verzi. În contaminarea cu Shigella, scaunele sunt cu mult mucus, cu puroi şi, uneori, cu sânge.
Aşadar, se poate face o evaluare rapidă în funcţie de caracteristicile simptomatologiei.
Ce alimente conţin Salmonelle, Shigella, Escherichia coli?
Cremele - mai ales cele preparate din ingrediente care nu sunt păstrate corespunzător sau sunt expirate - carnea, mezelurile, pateul, legumele, fructele pot fi contaminate. În general, trebuie să fim atenţi cu ouăle, dar în mod special cu cele de raţă. Oul de raţă nefiert corespunzător poate fi sursa primordială de salmonella.
Pâinea poate fi contaminată cu germeni dătători de toxiinfecţie?
Da. De exemplu, atunci când este tăiată de o persoană care are mâinile
murdare, contaminate cu germeni, de aceea, vânzătorii trebuie să poarte mănuşi. Contaminarea este exlcusă în procesul de preparate, mai ales că apoi este coaptă la temperaturi ridicate. Contaminarea are loc după scoaterea din cuptor.
Şi vine vara, vin ... muştele...
Mare atenţie la muşte şi la alte insecte, deoarece sunt purtătoare de diferiţi germeni, pe care îi aşează pe diverse alimente.
Doamna profesor, în acest context, când venim la medic?
Mai toate persoanele cu toxi-infecţii ajung la medic din cauza agresivităţii simptomatologiei asociate cu deshidratarea puternică a organismului, starea de apatie. Când într-o familie, mai mulţi membri fac toxiinfecţie, toţi vin la medic, când într-o clasă, mai mulţi copii se îmbolnăvesc este nevoie prezentarea tuturor la medic, pentru că acolo sigur este un focar de toxiinfecţie.
Cum putem preveni acest tip de infecţii digestive?
Prevenim, pornind de la sursă. Gândiţi-vă că stafilococul apare în brânza sărată în special din lapte, care poate fi contaminat de o persoană care îl are pe mâni şi nu s-a spălat temeinic pe mâni, de la o persoană care are stafilococul în nas şi care strănută peste laptele respectiv. Stafilococul ajunge în laptele din care se face brânza şi se păstrează, deoarece brânza nu este prelucrată termic, iar toxina lui provoacă toxiinfecţia. Iar toxiinfecţia alimentară cu stafilococ este una dintre cele mai severe, pentru că are un debut violent, cu simptome puternice, la scurt timp de la consumarea alimentului contaminat. Prevenirea mai înseamnă pregătirea corespunzătoare din punct de vedere termic a alimentelor - carnea, ouăle, laptele etc. -, spălarea temeinică a fructelor şi legumelor etc. -, acoperirea alimentelor pentru a fi protejate de muşte şi păstrarea la temperaturi scăzute... Mare atenţie la modul de preparare şi la ingredientele folosite la creme, maioneze...
Şi, evident, respectarea regulilor elementare: să ne spălăm cât mai des pe mâini cu apă multă şi săpun din belşug, să nu strănutăm şi să nu tuşim deasupra alimentelor.
Sunt recomandate anti-diareicele?
În toxiinfecţiile alimentare nu se recomandă administrarea acestor medicamente. Pentru că intersul este ca organismul, prin vărsăturile abundente şi scaunele diareice, să elimine toxina sau bacteria ingerată. Deci sub nici o formă, anti-diareice.
Doamna profesor, am dorit să fac acest material despre toxiinfecţii pentru că, în ultimele zile, zeci de copii din diferite judeţe au fost duşi la spital pentru că prezentau simptomele decrise mai sus de dumneavoastră. În majoritatea cazurilor, s-a spus că toxiinfecţiile acestea au ca punct de plecare laptele şi cornul. Dumneavoastă ce credeţi laptele şi cornul reprezintă un pericol pentru copii?
Nu ar trebui să fie un pericol, dacă sursa acestor alimente este sigură, dacă este verificată. Pentru că, de când e lumea, noi bem lapte şi mâncăm cornuri. Dar în cazul nostru, important este ca acel lapte să fie prelucrat şi conservat corespunzător, de preferat să fie băut fiert. Pentru că orice lapte fiert este sigur. Apoi, laptele trebuie păstrat în condiţii corespunzătoare.
Dar laptele este pasteurizat, mai trebuie fiert?
Dacă vorbim despre toxiinfecţii, nu mai trebuie fiert, dar să nu uităm că unele bacterii rezistă la pasteurizare.
