Un test de sânge ar putea folosi ADN-ul pentru a identifica opt dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, arată noi studii, conform The Guardian.
Testul, numit CancerSEEK, a fost dezvoltat pentru a identifica cazurile incipiente de cancer, prin examinarea markerilor din sânge, cum ar fi proteine și fragmente ADN din tumori.
Testul analizează fragmente mici de ADN care circulă în sânge și care provin din tumori. Aceste fragmente de ADN sunt diferite de ADN-ul unei persoane, deoarece celulele canceroase suferă mutaţii genetice. Cercetătorii au vrut, de asemenea, să ştie dacă testul ar putea arăta unde sunt localizate tumorile.
Testul CancerSEEK detectează, de asemenea, biomarkerii proteinei ca o altă modalitate de identificare a cancerului, deoarece unele tumori precoce nu eliberează suficient ADN în sânge pentru a fi detectate. În total, testul analizează 8 biomarkeri şi mutaţii ale proteinelor la mai mult de 2.000 de locaţii din ADN.
Cercetătorii au făcut teste pe un grup de 1.005 de persoane care au fost deja diagnosticate cu cancer, dar înainte de chimioterapie, precum și un grup de 812 de persoane sănătoase, fără nici un istoric cunoscut de cancer, care să acţioneze ca grup de control. Testele s-au concentrat asupra a 8 tipuri specifice de cancer care nu s-au răspândit încă în organism - ovarelor, ficatului, stomacului, pancreasului, esofagului, colorectului (intestinului), sânilor și plămânilor.
În ansamblu, 70% dintre persoanele care au avut cancer au fost corect identificate prin test. Proporția detectată a fost mult mai mare la unele tipuri de cancer (cum ar fi cancerul ovarian sau hepatic), dar destul de scăzută la alte tipuri - doar 33% dintre persoanele cu cancer mamar au fost identificate corect. De asemenea, a fost mai puțin exactă pentru persoanele cu boală în stadiu incipient.
Deşi promiţător, testul nu a reuşit să identifice cancerul la 30% dintre persoanele incluse în studiu care au avut boala. Aceasta înseamnă că testul ar trebui îmbunătățit înainte de a putea fi utilizat ca instrument de screening; în special în stadiul incipient al bolii. În mod ideal, ar fi de dorit un nivel de precizie cel puțin similar cu cel al screeningului pentru cancer mamar (estimat la aproximativ 87%).
Studiul a fost realizat de cercetători din mai multe instituții din SUA, printre care Universitatea Johns Hopkins din Baltimore și Centrul de Cancer Memorial Sloan-Kettering din New York. Au colaborat şi alte centre internaționale din Melbourne și Italia .
Cercetarea a fost publicată în revista Science și a primit finanțare de la o serie de fundații caritabile, clinici și surse din sectorul public.
