La spitalul Municipal Filantropia din Craiova, două persoane au decedat şi alte patru sunt în ATI, după ce au primit transfuzii de sânge. Secţia 1 de poliţie Craiova a fost sesizată pentru moartea suspectă în cazul celor doi pacienţi, aflaţi la morga spitalului pentru necropsie. În prezent, la acest spital, transfuziile de sânge au fost sistate, medicii solicitând sânge doar pentru urgenţe.
Doctorul Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, ne descrie traseul sângelui de la centrul de transfuzie la pacient. În legătură cu cazul de la Craiova, dr. Goşa spune că nu a mai auzit ceva asemănător cu două decese în acelaşi spital, dar că pacientul care primeşte sânge trebuie monitorizat pe parcurs, mai ales în primul sfert de oră.
Care este traseul sângelui şi ce se întâmplă până acesta ajunge în venele pacientului?
Traseul pungilor de sânge este următorul. Spitalul face o adresă la centrul de transfuziii la care este arondat. Acesta trimite, pe baza cererii, componentele sanguine, la unitatea de transfuzii a spitalului, unde o asistentă, instruită în acest sens, face recepţia. Asistenta verifică în momentul când primeşte punga de sânge dacă aceasta este integră, nu este fisurată, dacă are etichetele corespunzătoare. Pungile de sânge sunt stocate în funcţie de componente. Sângele se păstrează la temperaturi între 2 şi 28 de grade Celsius, plasma, la minus 20 - minus 40 de grade, iar trombocitele, la 22 de grade pe agitator de trombocite. În spital, trebuie să existe frigider pentru sânge, congelator pentru plasmă şi agitator pentru trombocite. Aşadar, după ce primeşte pungile, le repartizează în echipamentele de frig. Când vin comenzile de la secţiile din spital, acestea au bonuri semnate de medicul care indică transfuzia. Asistenta din unitatea de transfuzie, pe baza acestui bon de comandă, trebuie să facă testele pre transfuzionale pacientului, apoi face compatibilitatea între pacient şi punga de sânge, după care trimite sângele în secţie. Acolo, înainte de a fi administrat, asistenta este obligată mai facă încă o dată grupa de sânge şi Rh-ul la patul bolnavului, inclusiv compatibilitatea directă între sângele din pungă şi pacient. Toate acestea sunt obligatorii tocmai pentru a se evita orice eroare.
Şi, totuşi, ce credeţi despre acest caz?
Să ştiţi că nu am mai auzit despre un asemenea caz. Fiindcă nu este vorba de un singur pacient, ci de şase pacienţi: patru sunt în reanimare şi doi au murit. Toţi din acelaşi spital. Tocmai de aceea, sunt foarte curioasă să aflu care sunt rezultatele anchetei, pentru că în asemenea condiţii, când se întâmplă o reacţie post transfuzională, spitalul este obligat să notifice centrul de transfuzii şi DSP-ul. Dar revenind, nu am auzit până acum despre un asemenea caz. Mâ gândesc că poate fi vorba de sânge, pentru că aceşti pacienţi au suferit transfuzii, dar pot fi şi alte cauze care au generat această stare: medicamente, manevre etc.
Care sunt reacţiile post transfuzionale?
În mod normal, reacţiile post transfuzionale, dacă sunt generate de transfuzie şi dacă se iau măsurile imediate, nu ar trebui să ducă la deces. Se pune diagnosticul de incident post transfuzional şi imediat se aplică măsurile corespunzătoare. Incidentele post transfuzionale se pot întâmpla în interval de câteva ore sau chiar în timpul transfuziei. Dar sunt şi reacţii tardive care, de regulă, nu sunt atât de grave, din cauza contaminărilor (sângele este contaminat). Pacientul face boala respectivă, dar în timp (câteva zile, câteva săptămâni). Dar înţeleg că la Craiova, cei doi pacienţi, care au decedat, erau în vârstă şi, probabil, aveau şi alte boli.
Aşadar, pacientul trebuie urmărit în timpul transfuziei?
Evident. După ce pune transfuzia, asistenta trebuie să urmărească, în general, reacţiile pacientului, dar mai ales în primul sfert de oră. Pacientul trebuie urmărit. Şi dacă devine agitat, spune că îl doare pieptul, că are stare de rău, că are probleme de respiraţie, imediat se întrerupe transfuzia şi se iau măsurile necesare.
Aţi amintit de sânge contaminat. Cum se poate contamina?
La centrul de transfuzie se fac testele pentru markerii virali: heptatite, HIV, sifilis etc. Să zicem că a fost o eroare şi nu s-a detectat un virus, B sau C. Pacientul face infecţia.
Dar vorbim despre sânge testat...domana doctor?
Într-adevăr, dar există perioada de incubaţie a virusului când acesta nu apare, nu e detectabil, de exemplu, la hepatită, această perioadă este de 1 – 2 luni. Deci, la Craiova, nu este vorba de contaminare cu markeri virali.
