Un nou studiu arată că alimentele "ultra-procesate", cum ar fi prăjiturile ambalate, băuturile acidulate şi cerealele îndulcite, cresc riscul de cancer, relatează AFP.
Cercetătorii din Franța și Brazilia au folosit date de la aproape 105.000 de adulți francezi care au completat chestionare online cu detalii despre ceea ce mânâncă alegând din 3.300 de produse alimentare diferite.
Răspunsurile din chestionare au fost comparate cu cazurile de cancer diagnosticate în cadrul grupului. Rezultatele arata că o creştere cu 10 la sută a proporţiei de alimente ultra-procesate în dietă a fost asociată cu creşteri de 12 la sută a riscului de cancer de ansamblu şi cu 11 la sută a riscului de cancer de sân. Nu a fost identificată nicio asociere semnificativă pentru cancerul de prostată sau colorectal.
Alimentele de pe listă au inclus pâine, chifle, pizza și prăjituri ambalate, chipsuri, deserturi procesate, sucuri, nuggets de pui şi pește, tăiţei instant, supe și mâncăruri congelate.
Cercetările anterioare au stabilit o legătură între obezitate, hipertensiune arterială și colesterol ridicat şi alimentele prelucrate cu conținut ridicat de zahăr, grăsimi și sare, dar dovezile ferme pentru creșterea riscului de îmbolnăvire au fost "limitate", a spus echipa.
Ei au subliniat că cercetarea lor nu arată decât o corelație între o dietă bogată în alimente ultra-procesate și cancer. Aceasta ar putea fi întâmplătoare și nu dovedește în mod concludent că aceste tipuri de alimente provoacă în mod normal cancer.
Ian Johnson, cercetător de nutriție al Quadram Institute Bioscience din Anglia, a declarat că autorii au identificat "unele asociații destul de slabe, cu o semnificație statistică scăzută".
"Problema este că definiția alimentelor ultra-procesate pe care le-au folosit în studiu este atât de largă și defectuoasă încât este imposibil să se stabilească exact ce conexiuni cauzale au fost observate", a mai spus el.
Tom Sanders de la King's College din Londra a fost de acord cu faptul că termenul "alimente ultra-procesate" este "dificil de definit".
"Definiția exclude multe alimente de uz casnic sau artizanal, cum ar fi pâinea, prăjiturile, biscuiții, untul, carnea, brânza, fructele și legumele conservate, precum și zahărul și sarea folosite în prepararea produselor alimentare domestice", a spus el.
"Din punct de vedere nutrițional, această clasificare pare arbitrară și se bazează pe premisa că alimentele produse industrial au o compoziție nutritivă și chimică diferită de cea produsă în casă sau de artizani.Ceea ce nu e cazul", a susţinut Sanders.
