În ciuda sprijinului internațional și a rezistenței eroice în fața agresiunii ruse, Ucraina se confruntă cu o criză profundă pe plan intern. Mobilizarea forțată a populației, corupția endemică și luptele politice acerbe au început să submineze coeziunea socială și capacitatea de luptă a țării. În acest context, moralul populației și al soldaților scade alarmant, iar legitimitatea guvernului Zelenski este tot mai contestată atât în interior, cât și pe scena internațională. Această situație ridică întrebări esențiale despre viitorul Ucrainei și despre eficiența sprijinului oferit de aliați în fața unei crize care pare să se adâncească pe zi ce trece, scrie The Spectator
Donald Trump a întărit săptămâna aceasta apărarea aeriană a Ucrainei cu noi baterii Patriot, l-a amenințat pe Vladimir Putin cu sancțiuni dacă nu acceptă un armistițiu și, se pare, a dat chiar aprobarea tacită pentru noi lovituri ucrainene asupra Moscovei. Noua susținere a lui Trump pentru Ucraina reprezintă o salvare binevenită. Întrebarea este dacă ajutorul său va fi suficient pentru a opri atacurile neîntrerupte ale Rusiei înainte ca Ucraina să fie cuprinsă de o criză militară, politică și socială critică, care riscă să o distrugă din interior.
Putin a ales războiul în locul păcii în această primăvară pentru că spionii și generalii săi i-au spus că Ucraina este pe marginea prăpastiei. Alarmant este că ar putea avea dreptate. Ucraina rămâne fără soldați, militarii de pe front sunt epuizați, iar sprijinul militar american s-a restrâns la apărarea aeriană. Guvernul de la Kiev este afectat de scandaluri de corupție și epurări, încrederea populației în viitor și în liderii săi scade dramatic, iar presiunea pentru încheierea păcii cu orice preț crește.
În multe privințe, cel mai remarcabil lucru despre conflict este faptul că Ucraina continuă să lupte, în ciuda pedepselor nemiloase și titanice pe care Rusia le-a aplicat soldaților, civililor și infrastructurii sale.
„Dacă războiul continuă, în curând nu va mai rămâne Ucraina pentru care să luptăm,” mi-a spus un fost înalt oficial din administrația lui Zelenski. Ei cred acum că fostul lor șef „prelungește războiul pentru a-și menține puterea”. Chiar și susținătorii fideli ai lui Zelenski, cum este Mariia Berlinska, șefa Centrului de Sprijin pentru Recunoaștere Aeriană, un important voluntar ucrainean, exprimă disperare. „Suntem suspendați deasupra prăpastiei,” a spus recent Berlinska. „Ucraina este o piesă sacrificabilă într-un joc american... Trump, Putin, Xi [ne] vor folosi ca pe niște mărunte dacă vor avea nevoie.”
Moralul ucrainean, admirabil de ridicat pe parcursul războiului, se prăbușește. În octombrie 2022, după șase luni de violențe și vărsare de sânge, 88% dintre ucraineni credeau că în decurs de un deceniu vor face parte din „o țară prosperă în cadrul UE”. Acum, 47% consideră că „Ucraina va deveni o țară depopulată, cu o economie ruinată”. Un alt sondaj a arătat că 70% dintre ucraineni cred că liderii lor folosesc războiul pentru a se îmbogăți.
Nimic nu distruge mai mult moralul în război decât ideea că liderii unei națiuni fură în timp ce oamenii săi luptă și mor. „Corupția ucide și face să se piardă războaiele,” spune Kyrylo Șevcenko, fost șef al Băncii Centrale a Ucrainei, care se află în exil în Austria după ce a fost acuzat de corupție în 2023. În ultimele săptămâni, Ucraina a fost zguduită de scandaluri de corupție. Doi viceprim-miniștri, ministrul pentru unitate națională Oleksiy Cernîșov și ministrul reconstrucției Oleksandr Kubrakov, au fost anchetați pentru deturnare de fonduri și trădare. Zelenski a încercat de mai multe ori să-l demită pe generalul maior Kyrylo Budanov, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, probabil din cauza popularității crescânde a acestuia. Numai presiunea ambasadei SUA la Kiev a împiedicat demiterea unuia dintre cei mai populari generali ai Ucrainei, mi-a spus un diplomat european senior, cu cunoștințe despre acest caz.
Valul recent de arestări și percheziții împotriva susținătorilor lui Zelenski sugerează un conflict politic serios în inima guvernului de la Kiev – dar și o dorință iresponsabilă de a elimina critici importanți, atât din interiorul statului, cât și din afara acestuia, indiferent de cum ar arăta acest lucru pentru lumea exterioară. Poate cea mai șocantă dintre arestările recente este cea a lui Vitali Șabunin, unul dintre cei mai proeminenți activiști anticorupție din Ucraina, acuzat de evitarea serviciului militar și fraudă. Șabunin, președintele consiliului executiv al Centrului de Acțiune Anticorupție și unul dintre principalii supraveghetori ai corupției din armată, a atacat guvernul imediat după arestarea sa.
Nimic nu distruge mai mult moralul decât ideea că liderii unei națiuni fură în timp ce oamenii ei luptă și mor.
„Profitând de război, Volodimir Zelenski face primii pași, dar siguri, spre un autoritarism corupt,” a scris Șabunin pe Telegram. El a criticat o lege propusă privind achizițiile în domeniul apărării, care ar permite Ministerului Apărării să exonereze anumite companii implicate în contracte guvernamentale de răspunderea penală.
Totodată, administrația a blocat numirea unui nou șef independent al Biroului pentru Securitate Economică, o agenție puternică de aplicare a legii, care are un istoric incomod privind urmărirea penală a oponenților politici ai lui Zelenski.
„Ucraina are doi dușmani, doi Vladimiri: Zelenski și Putin” spune un fost ministru ucrainean, odinioară un susținător fervent al lui Zelenski. „Putin distruge Ucraina din exterior, dar Zelenski o distruge din interior, nimicind voința de luptă și moralul poporului. Drepturile omului sunt călcate în picioare, există presiuni asupra oponenților politici, oameni bogați și influenți care ar putea sprijini opoziția sunt expropriați, iar media de opoziție este cenzurată. Iar ironia este că această ‘putinificare’ a Ucrainei este finanțată de Vest.”
În baza stării de urgență în timp de război, peste 5.000 de ucraineni au fost sancționați și li s-au înghețat bunurile. Această măsură, inventată inițial pentru a preveni influența politicienilor, grupurilor media și oligarhilor conectați cu Rusia asupra politicii ucrainene, este acum folosită pe scară largă pentru a reduce la tăcere opozanții regimului, spun criticii, dar și pentru controlul asupra mass-media. „Sancțiunile au dus la închiderea a trei canale YouTube ale criticilor lui Zelenski în ultima lună,” afirmă Șevcenko. „Cenzura protejează adesea liderii autoritari, iar puterea necontrolată naște dictatură.”
Mandatul lui Zelenski a expirat formal în mai anul trecut. Deși mulți susțin că este impractic să se țină alegeri în timp de război, există frustrare că Zelenski a exilat potențiali oponenți importanți și a închis în închisoare sau sancționat alții. „În mai 1940, Churchill l-a invitat pe liderul opoziției, Attlee, să îi fie adjunct și a unit întreg parlamentul într-un singur guvern,” notează deputatul de opoziție Oleksiy Goncharenko. „Zelenski a făcut exact opusul, își ține puterea cu orice preț.” Goncharenko a stârnit controverse comparându-l pe Zelenski cu Kim Jong-un și Ucraina cu Coreea de Nord.
Între timp, resentimentele, rezistența și furia cresc față de măsurile agresive luate de autorități pentru a înrola cu forța bărbații apți de muncă militară în armată – un proces cunoscut sub numele de „busificare”. Spre deosebire de armata rusă, alcătuită din soldați contractuali, Ucraina a instituit mobilizarea totală a bărbaților peste 26 de ani care nu sunt angrenați în muncă civilă vitală.
Rețelele sociale ucrainene sunt pline zilnic de videoclipuri în care bărbați sunt încărcați cu forța în dube de către ofițerii de recrutare, uneori sub amenințarea armei. Totuși, mulți dintre cei recrutați cu forța par să aibă puțină dorință de a lupta. În primele șase luni ale acestui an, Parchetul Ucrainei a raportat deschiderea a 107.672 de dosare penale pentru dezertare. Din 2022, au fost inițiate aproximativ 230.804 astfel de dosare, sugerând că mai mulți soldați au dezertat din armata ucraineană decât numărul total al militarilor activi din armatele britanică, franceză și germană la un loc.
Cei care rămân pe front sunt epuizați. Soldații ucraineni mobilizați servesc până la sfârșitul ostilităților, ceea ce înseamnă că unii luptă continuu de peste trei ani și jumătate. Un proiect de lege care ar fi permis eliberarea personalului militar după 36 de luni a fost respins anul trecut de guvern, de teamă că cei retrași nu vor putea fi înlocuiți. Niciun bărbat între 18 și 60 de ani nu a fost autorizat să părăsească țara din februarie 2022 fără permisiune specială.
Mulți dintre aliații lui Zelenski se tem că ar putea fi urmăriți penal sau exilați dacă pierd puterea.
De la invazia rusă, peste 6,8 milioane de ucraineni au fugit din țară, iar alți opt milioane sunt strămutați în interiorul țării – echivalentul a 40% din populația activă. Inflația galopantă sărăcește din ce în ce mai multe zone ale țării. Astăzi, 8,8 milioane de persoane din Ucraina trăiesc sub pragul sărăciei, față de șase milioane înainte de război.
Săptămâna trecută, guverne și companii s-au reunit la Roma pentru a treia Conferință anuală privind reconstrucția Ucrainei. Punctul central al conferinței trebuia să fie lansarea unui fond multibiliar pentru reconstrucția Ucrainei, la care lucrează gigantul american de investiții BlackRock încă din 2022. Însă, la începutul acestui an, BlackRock a anunțat că închide fondul „din cauza lipsei de interes”. Germania, reprezentată de Friedrich Merz, Italia prin Giorgia Meloni și Polonia prin Donald Tusk, au făcut pledoarii obișnuite de sprijin. Totuși, în termeni concreți, UE a reușit să mobilizeze doar 2,3 miliarde de euro – o sumă infimă față de estimarea Băncii Mondiale de 524 de miliarde de dolari necesare pentru refacerea infrastructurii Ucrainei.
„Toată clasa politică înțelege că Ucraina are nevoie de un nou sistem de guvernare pentru a stabiliza situația,” spune fostul ministru din cabinetul lui Zelenski. „Oamenii vor să înceteze să mai trăiască în frică. Dar în loc să se întrebe cum să ajute o tranziție a puterii în Ucraina, UE închide ochii.” Mulți dintre aliații lui Zelenski, inclusiv unii dintre cei mai importanți miniștri, se tem că ar putea fi urmăriți penal sau exilați dacă părăsesc puterea. Echipa lui Zelenski a „câștigat mulți dușmani” în clasa politică ucraineană, explică un diplomat european de rang înalt care a participat la conferința de la Roma. „Se tem că viitorul lor este exilul sau închisoarea” – ceea ce, la rândul său, crește „ispita de a-și umple buzunarele cât încă pot”.
Pachetul recent anunțat de Trump cu baterii Patriot este o veste binevenită. La fel sunt și promisiunile continue ale Europei de sprijin neclintit. Dar niciunul dintre aliații Ucrainei nu poate ajuta cu adevărat în problema cronică a lipsei de personal sau în criza profundă de legitimitate cu care se confruntă Zelenski. Ceea ce este cel mai îngrijorător este că nimeni din afară nu poate opri spirala de arestări a susținătorilor fostului regim, reprimarea membrilor opoziției și închiderea instituțiilor media, care contribuie semnificativ la erodarea încrederii ucrainenilor în efortul de război și în conducerea lui Zelenski.
