Pretigiosul ziar britanic “The Times” a publicat de curând o analiză, sub semnătura lui Robert Boyes, privind situaţia actuală din România. Titlul este “România, afară din UE?”, iar una dintre concluziile autorului este că, sub masca luptei anticorupţie, are loc de fapt o lupta politică, iar Marea Britanie nu ar trebui să încurajeze acest curent.
“Mulţimile din centrul Bucureştiului strigând din stradă “Hoţilor, ieşiţi afară” stârnesc multora amintiri neplăcute din 1989, mai ales cele legate de tehnicile folosite de vechea Securitate, care avea, în vremurile “de glorie”, 15 000 de ofiţeri şi o reţea de informatori de 500 000 de oameni. Ascultau telefoane, şantajau suspecţi, arestau oameni care spuneau bancuri politice, patrulau pe holurile clinicilor de ginecologie pentru a se asigura că doctorii nu făceau avorturi, răspândeau zvonuri şi-apoi îi închideau pe cei care le repetau”, scrie The Times.
Boyes arată că, acum în România, “succesoarea” Securităţii este SRI, care lucrează pentru un guvern democratic, dar nicăieri un astfel de serviciu nu are asemenea putere. “SRI a construit o bază de date mare, agregă date din diverse agenţii guvernamentale, scopul pentru care face aceste lucruri este învăluit de secret şi nu se ştie cine controlează acest mecanism.
Puterea SRI de a pătrunde zilnic în viaţă fiecărui cetăţean a devenit şi mai mare de când colaborează cu DNA. Pot asculta şi înregistra convorbiri, au dreptul de a dispune arestul preventiv, motivând că astfel pot izola suspecţii şi de a-I opri din încercările de a mai comite infracţiuni în viitor”, mai scriu britanicii.
Boyes mai arată că lupta anticorupţie este privită drept un obiectiv strategic, menit a combate criticile care vin din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite şi că mulţi dintre protestatarii din Bucureşti combat guvernul Grindeanu, care a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care sunt eliberaţi cei care au luat mită, mai ales că în rândurile PSD sunt politicieni care au astfel de dosare.
“The Times” este însă de părere că furia demonstranţilor ar trebui să fie concentrată în alt scop, anume la politicienii care, sub lozinca anticorupţie, si-au eliminat duşmanii, dar şi la legăturile dintre sistemul judiciar, DNA şi SRI. “În 2015, DNA se laudă cu o rată de condamnare de 92%, ceea ce a pus multe semne de întrebare organizatiilor pentru drepturile omului, care consideră că acest “success” nu ar fi fost posibil fără interceptări ilegale. De altfel, în acelaşi timp, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a solicitat dezvăluirea agenţilor SRI din sistemul judiciar şi informaţii privind amestecul SRI în numirea unor judecători.
În articolul publicat de The Times se mai arată că au mai existat avertismente înainte de aderare, în 2007, şi că Uniunea Europeană a insistat pentru monitorizarea sistemului de justiţie. România doreşte acum că această monitorizare să fie sistată datorită războiului sau anticoruptie. Boyes crede însă că tocmai acum tocmai ar trebui că monitorizarea să fie aprofundată.
Autorul consideră că, de foarte multe ori, solidaritatea în Uniunea Europeană se bazează pe închiderea ochilor. “România şi Bulgaria rămân vulnerabile. Grecia, care nu ar fi trebuit acceptată niciodată în UE, va avea nevoie foarte curând de al patrulea val de salvare. Vladimir Putin priveşte toate aceste evenimente cu satisfactie.
Intenţiile UE privind România au fost dintre cele mai bune, doar că românii nu au pus în aplicare litera legii. Această este parte a tragediei de a se încerca extinderea graniţelor Uniunii Europene: intenţiile bune nu au fost suficiente pentru că ţările luate în vizor să se şi transforme. Acum, Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, dar nu poţi să nu te întrebi dacă nu era mai bine că România să fie ţara care iese”, se arată în The Times.
