Valuri de refugiaţi -copii, bătrâni, bărbaţi, femei-se îndreaptă cu fiecare zi mai mult dinspre Orient şi Nordul Africii spre Occident. Exodul sutelor de mii de oameni alungaţi de război, terorism şi sărăcie, ia amploare, dar ia mai ales o dimensiune pe care mulţi nu au estimat-o. În timp ce, potrivit unor surse neoficiale, Bulgaria şi Ungaria ar fi declarat că îşi va închide graniţele, Aleksandar Vucici, şeful guvernului de la Belgrad, a precizat că ţara sa nu îşi va închide graniţele şi nici nu va ridica ziduri şi garduri. Acesta cere însă Uniunii Europene să vină urgent cu un plan pentru gestionarea crizei.Ce se va întâmpla însă cu România? Este ţara noastră pregătită pentru primirea imigranţilor? Care sunt spaţiile amenajate pentru a-i găzdui pe refugiaţi şi cum sunt ele dotate? Cine va asigura paza în incinta acestor spaţii de cazare? Câte forţe de ordine sunt mobilizate pentru a gestiona această situaţie?
România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene.
În timp ce România nu se confruntă deocamdată cu un val de imigranţi, statele vecine au trecut deja la măsuri excepţionale. Spre exemplu, Ungaria a anunţat miercuri că plănuieşte să trimită militari la frontiera cu Serbia, în contextul în care, în ultimele două zile, peste 4.500 de imigranţi au pătruns pe teritoriul ungar. Şi autorităţile bulgare au anunţat că vor trimite 25 de militari la frontierele cu Macedonia şi Grecia în contextul în care mii de imigranţi au sosit în aceste ţări în weekend, relatează Novinite.com.
Criza imigranţilor bagă Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă în şedinţă
Ţinând cont de întreg contextul ultimelor zile, România pare să intre şi ea în „trepidaţia“ migranţilor. Astfel, vicepremierul Gabriel Oprea a convocat astăzi o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. Tema: evaluarea riscurilor privind posibilul impact de securitate ca urmare a creşterii fenomenului imigraţionist la frontierele României.
România va întări măsurile de securitate la granița cu Serbia, având în vedere fenomenul migraționist din Europa, a spus vicepremierul Gabriel Oprea, după reuniunea Comitetului pentru Situații Speciale de Urgență. „Avem în vedere creșterea capacității de primire a refugiaților”, a spus Gabriel Oprea, în condițiile în care România are 1.500 de locuri în centrele pentru refugiați. Pe de altă parte, numărul cererilor de azil în România nu a crescut semnificativ în ultimul an, a precizat vicepremierul.
„Vicepremierul Gabriel Oprea i-a informat astăzi pe Preşedintele României şi pe Prim-ministrul despre convocarea acestei şedinţe a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. În cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, condus de viceprim-ministrul Gabriel Oprea, sunt reprezentate următoarele Ministere și instituţii publice centrale: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului-Ministru, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare, Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor“, se arată în comunicatul trimis de Ministerul Afacerilor Interne.
România se angajează să accepte 2000 de imigranţi
România se angajează să accepte aproape două mii de imigranți din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, iar autoritățile de la București au înaintat deja oferta la Secretariatul General al Consiulului European, au declarat în exclusivitate pentruEuropa FM, mai multe surse oficiale.
În funcție de ofertele înaintate și de alte state ale Uniunii Europene, transferul ar putea fi făcut în câteva luni. Imigranții pe care România se angajează să-i găzduiască vor fi relocați din Italia și Grecia care, în acest moment, au pe teritoriul lor, peste o sută de mii de refugiați.
Mai mulți oficiali guvernamentali au declarat, sub protecția anonimatului, că, în schimbul cazării, hrănirii și asigurării serviciilor consulare necesare, România ar putea primi de la Uniunea Europeană câte 6 mii de euro pentru fiecare imigrant. România va cere însă mai mulți bani, suma fiind considerată insuficientă. Imigranții ar putea fi cazați în șase centre de tranzit din țară, inclusiv la Timișoara, iar ei putea ajunge în România până la sfârșitul anului.
Laszlo Borbely:„Trebuie stabilit ce atitudine are România“
Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor,Laszlo Borbely (UDMR), a precizat, pentru mediafax.ro că a avut o întâlnire cu ministrul Afacerilor Externe,Bogdan Aurescu, pe tema crizei refugiaţilor.
„Am avut o scurtă întâlnire cu ministrul de Externe şi am stabilit, împreună cu Comisiile de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen să ne întâlnim pe 8 septembrie cu cei de la Ministerul de Externe şi cei de la Ministerul de interne pentru a discuta despre criza refugiaţilor. Ne îngrijorează că vedem ce este în Serbia, Ungaria şi sunt semnale că ar putea să intre şi în România. Trebuie stabilit ce atitudine are România”, a precizat preşedintele comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor Laszlo Borbely (UDMR).
El a spus că, până acum, România a avut o atitudine pozitivă şi a acceptat să primească un număr de imigranţi, dar va trebui analizat ce va urma. „România a avut o atitudine pozitivă, dar va trebui să vedem ce va fi, să fim conectaţi la ceea ce se întâmplă, să formăm un grup de lucru care să includă şi parlamentari, să pregătim un punct de vedere comun pe această temă", a adăugat Borbely.
Pe de altă parte, Petru Filip (PSD) a declarat că problema imigranţilor, după criza din Siria şi Ţările din Magreb, nu mai poate fi doar o problemă a ţărilor din vecinătate: România, Ungaria, Italia, Grecia, Bulgaria, ci a întregii UE care ar putea să ia măsuri de alocare de fonduri pentru acest lucru.
Deputat PSD: „Nu cred că, din punct de vedere logistic, suntem pregătiţi pentru aşa ceva“
Petru Filip a spus că, din ce ştie, România nu este pregătită să primească 2.000 de imigranţi, arătând că la Centrul din Timişoara, înfiinţat în 2007, ar fi doar 200 de locuri.
„Nu cred că, din punct de vedere logistic, suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Trebuie găsite soluţii logistice pe termen lung. Acelor 2.000 de persoane, dacă rămân în România, trebuie să li se asigure condiţiile de tranzit, cheltuieli cu casa, masa, tratament medical, nu cred că suntem pregătiţi. Aceste persoane ar putea să stea o perioadă mai lungă“, a explicat Petru Filip.
Senatorul PSD a mai arătat că, pentru rezolvarea problemei, ar putea fi luate decizii la nivel de stat şi la nivelul UE, cum ar fi de exemplu pregătirea unor spaţii dezafectate ale Ministerului Apărării cu logistică pentru cazare, cabinete medicale pentru imigranţi.
El a apreciat că unele state din spaţiul Schengen ar putea să-şi reintroducă controlul la graniţe, în baza articolului din Tratat care le dă acest drept în situaţii excepţionale, pe o perioadă mai lungă sau să iasă temporar din Schengen.
Serbia a declarat că nu îşi va închide graniţa, dar cere UE să intervină
Sufocată de valurile de refugiaţi, Serbia cere Uniunii Europene să vină urgent cu un plan pentru gestionarea crizei. Apelul a fost făcut de şeful guvernului de la Belgrad care participă în capitala Austriei la summitul Balcanilor de Vest, potrivit Digi 24. Aleksandar Vucici a precizat că ţara sa nu îşi va închide graniţele şi nici nu va ridica ziduri şi garduri aşa cum fac de exemplu Ungaria şi Bulgaria.
„Trebuie să ştim ce să facem cu ei. Trebuie să acţionăm împreună cu statele Uniunii Europene. Nu avem o problemă să-i înregistrăm, dar ei nu vor să rămână la noi în ţară. Unele state ale UE au ridicat ziduri, garduri de sârmă ghimpată, altele nu fac nimic, nici măcar nu îi înregistrează pe refugiaţi. Cum este posibil ca Serbia, ca stat din afara UE, să fie mai responsabilă şi mai serioasă decât alte state UE şi nimeni nu ne spune ce să facem. Nu vom ridica niciodată garduri, ziduri, sper să nu ne aflăm în această poziţie. Aceasta deoarece vorbim despre oameni disperaţi, nu despre criminali şi terorişti. Vorbim despre refugiaţi, despre oameni care şi-au părăsit casele, ţările, toate amintirile, caută doar să găsească o viaţă mai bună pentru ei şi copiii lor şi au nevoie de ajutor”, a declarat Aleksandar Vucici, premierul Serbiei.
El a adăugat că refugiaţii vor găsi alte căi către vestul Europei, cel mai probabil prin România şi Croaţia. Aproximativ 100.000 de imigranţi, majoritatea din Siria şi alte zone de conflict din Orientul Mijlociu, au intrat anul acesta în Serbia cu scopul de a ajunge în vestul Europei.
Angela Merkel: „Europa este într-o situație nedemnă de ea, trebuie pur și simplu s-o spunem“
Marţi, cancelarul german Angela Merkel a avut o serie de declaraţii explozive pe tema imigranţilor. Aceasta a declarat că Europa se află „într-o situație nedemnă“ de ea în privința crizei imigrației. Astfel, Berlinul a anunțat că încetează să-i mai trimită pe solicitanții de azil sirieni spre punctul lor de intrare în Uniunea Europeană, suspendând practic aplicarea Regulamentului Dublin care prevedea o astfel de expulzare, relatează AFP. „Europa este într-o situație nedemnă de ea, trebuie pur și simplu s-o spunem“, a declarat Merkel, în cadrul unei întâlniri transmise pe internet cu cetățeni la Duisburg-Marxloh, un cartier din Duisburg, oraș industrial și minier din regiunea Ruhr, unde trăiește o importantă comunitate de imigranți.
În privind afluxului de solicitanți de azil, „trebuie să-i trimitem înapoi în țările lor pe cei care-conform unei mari probabilități- nu au nicio șansă de a obține azil", a reafirmat ea. „Este un lucru dificil, dar Serbia, Albania și Kosovo nu sunt țări unde să existe pentru moment război civil“, a adăugat Merkel. „Cei care au drept de azil, de exemplu sirienii, trebuie repartizați în mod echitabil în Europa“ a subliniat cancelarul german.
„O țară ca Germania, mai puternică economic decât alte țări, trebuie să ia o parte mai mare, însă trei sau patru țări din 28 nu-și pot asuma doar ele această sarcină: nu aceasta este Uniunea Europeană pe care ne-o dorim“, a mai spus Merkel. Germania se așteaptă să primească 800.000 de solicitări de azil în 2015, de patru ori mai multe decât anul trecut, o situație în fața căreia întâmpină mari dificultăți.
Germania suspendă practic aplicarea Regulamentului Dublin
Pe de altă parte, Germania încetează să-i mai trimită pe solicitanții de azil sirieni spre punctul lor de intrare în Uniunea Europeană, suspendând practic aplicarea Regulamentului Dublin care prevedea o astfel de expulzare, a anunțat marți Biroul federal pentru imigrație și refugiați (BAMF).
Reacţia Comisiei Europene în problema imigranţilor
“Salutăm acest act de solidaritate europeană. Pentru Comisie, aceasta constituie o recunoaștere a faptului că statele membre situate la frontierele externe nu pot fi lăsate singure să se ocupe de numărul mare de solicitanți de azil care încearcă să se refugieze în Europa0147, a precizat, de la Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Natasha Bertaud.
