Guvernul ungar vrea să pedepsească cu 3 ani de închisoare trecerea ilegală a frontierelor sale, iar Bulgaria să înăsprească pedepsele pentru traficul de persoane, noile măsuri urmând să fie promovate prin modificarea legislaţiei penale din cele două ţări.
În Ungaria, Guvernul condus de Viktor Orban pregăteşte într-un proiect de lege care prevede 13 măsuri menite să oprească valul de imigranţi către Ungaria.Proiectul de lege, care vine să modifice Codul Penal ungar, acordă puteri întărite poliţiei şi permite armatei să intervină în ultimă instanţă în „situaţii de criză”. Dacă aceste măsuri vor fi aprobate, ele vor putea intra în vigoare la 15 septembrie, scrie rfi.ro.
De asemenea, guvernul de la Budapesta intenţionează să aplice pedepse mai severe pentru traficanţi şi să instituie „zone de tranzit” la frontieră pentru persoanele care solicită azil.
Şi ministrul de Externe bulgar anunţă înăsprirea pedepselor pentru traficanţii de persoane. „Traficul de persoane s-a transformat într-o afacere profitabilă, care riscă viaţa şi soarta multor oameni. În mare măsură, acest trafic înlocuieşte businessul cu narcotice. Naţionalitatea organizatorilor şi a co-participanţilor la acest canal nu are nici o relevanţă, pentru că este vorba de oameni de toate naţionalităţile. De aceea problema trebuie soluţionată la nivel de UE, prin adoptarea unor pedepse grele pentru astfel de grupuri de crimă organizată”, a declarat ministrul de Externe bulgar, Daniel Mitov, la postul Nova Televizia, citat de Rador.
Mitov a precizat că Guvernul de la Sofia elaborează deja modificări legislative privind pedepse mai mari pentru traficul de persoane, întrucât în prezent, pentru co-participare la astfel de situaţii, legea bulgară prevede doar amenzi între 1000 şi 8000 de leva, iar amendamentele la Codul Penal care se află pe agenda parlamentului bulgar în vederea dezbaterii şi aprobării vor prevedea închisoare până la trei ani şi confiscarea averii.
Ministrul bulgar de Externe s-a pronunţat ferm pentru un cadru de reglementare pentru toate statele membre ale UE, urmând ca Europa să decidă cum trebuie făcut faţă marelui număr de imigranţi economici care nu sunt refugiaţi şi dacă UE va lua în calcul apărarea comună a frontierelor sale exterioare, fiind nevoie de modificarea Regulamentului de la Dublin.
Citiţi mai multe ştiri din Externe!
