În cadrul primei sale vizite oficiale în străinătate, președintele României, Nicușor Dan, a fost primit la Berlin de cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz. Cei doi lideri au susținut o conferință de presă comună la Berlin, în care au abordat subiecte esențiale privind securitatea și stabilitatea Europei. Un punct central al discuției a fost fenomenul ingerințelor ruse în procesele democratice europene, inclusiv în alegerile din România, care au fost influențate prin campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Cei doi lideri au subliniat importanța unei cooperări strânse între statele membre ale Uniunii Europene și NATO pentru a contracara aceste amenințări hibride, evidențiind totodată necesitatea ca Europa să-și asume pe deplin responsabilitatea pentru propria securitate, în condițiile unei lumi în schimbare rapide, scrie siteul oficial al guvernului german Bundesregierung.
„Relațiile dintre țările noastre sunt excelente”, a declarat cancelarul Merz în cadrul întâlnirii cu președintele României, Nicușor Dan. Un plan comun de acțiune urmează să consolideze în continuare cooperarea, în special în domeniile politicii de securitate și economice.
Politica de securitate și cea economică s-au aflat în centrul discuțiilor dintre cancelarul Merz și președintele român Nicușor Dan.
„Reprezentați o Românie democratică și europeană. Prin aceasta, ați transmis un mesaj politic puternic, dincolo de granițele României.” — a declarat cancelarul federal Friedrich Merz, vineri, cu referire la alegerea noului președinte român, Nicușor Dan, pe care l-a primit la sediul Cancelariei Federale. El s-a declarat bucuros că Dan, în funcție din luna mai, a ales Berlinul ca destinație pentru prima sa vizită externă în calitate de șef de stat. Înainte de întâlnirea cu cancelarul, Dan fusese deja primit de președintele federal Frank-Walter Steinmeier.
În cadrul conferinței de presă, cancelarul federal a abordat mai multe teme, printre care:
Plan comun de acțiune: Cancelarul Merz a făcut referire la planul de acțiune comun semnat de ministerele de externe ale celor două țări. „Acest plan ne va apropia și mai mult – în domeniul securității, în cel economic și la nivel uman.” Planul prevede, pe lângă extinderea cooperării în domeniul apărării, și încurajarea investițiilor, precum și intensificarea colaborării în educație, cultură și media.
Societatea construiește punți: Merz a elogiat activitatea minorității germane din România și a comunității românești în continuă creștere din Germania. Acestea contribuie, dincolo de contactele oficiale, la consolidarea relațiilor ca „punte între țările și societățile noastre.”
Prioritate strategică: securitatea: Germania și România sunt parteneri apropiați și în domeniul securității. România joacă un rol important pentru NATO, datorită poziționării sale pe flancul estic, a spus Merz. Cele două țări au o poziție comună în ceea ce privește războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Din acest motiv, se va intensifica presiunea asupra Rusiei și sprijinul pentru Ucraina. Pentru a contracara tentativele Rusiei de destabilizare, Germania și România au lansat împreună platforma pentru Republica Moldova.
Cancelarul federal Friedrich Merz:
Stimate domnule Președinte, dragă Nicușor Dan, mă bucur foarte mult că Berlinul este destinația primei dumneavoastră vizite externe în calitate de Președinte al României. Sunteți foarte binevenit aici, la Berlin – din partea noastră, dar și personal din partea mea!
Ați demonstrat în campania electorală din România că reprezentați un angajament ferm pentru o Românie democratică și europeană. Ați transmis astfel un semnal politic puternic, dincolo de granițele țării dumneavoastră, și știți că noi toți din Europa - inclusiv noi, în Germania - am urmărit cu mare atenție aceste alegeri din România. Cu atât mai calde sunt felicitările mele, încă o dată, pentru alegerea dumneavoastră ca Președinte al României.
Astăzi am avut o discuție foarte bună și plină de încredere. Ne-am cunoscut acum câteva săptămâni la Consiliul European de la Bruxelles. Relațiile dintre țările noastre sunt excelente și vom lucra împreună pentru ca ele să devină și mai bune în anii următori.
Această colaborare între noi și între guvernele noastre a început deja într-un mod foarte concret. Miniștrii noștri de externe au semnat mai devreme un plan de acțiune comun, care urmează acum să fie pus în aplicare. Acesta ne va aduce și mai aproape unii de alții – în planul politicii de securitate, în cel economic și, de asemenea, la nivel personal.
Am convenit în acest plan de acțiune, în primul rând, să extindem și să consolidăm cooperarea noastră în domeniul industriei de apărare. În al doilea rând, vom întări coordonarea și schimbul nostru de informații pentru stimularea investițiilor. Iar în al treilea rând, vom intensifica și mai mult cooperarea în domeniile educației, culturii și mass-mediei.
Dincolo de aceste bune relații între guvernele noastre, minoritatea germană din România și comunitatea românească în continuă creștere din Germania reprezintă punți de legătură valoroase între țările și societățile noastre. Aș dori astăzi să menționez în mod special și să apreciez profund activitatea acestora, atât în România, cât și aici, în Germania.
Relațiile noastre economice sunt o adevărată poveste de succes. Volumul comerțului bilateral a atins anul trecut un nivel record de peste 42 de miliarde de euro. Suntem de acord că se poate și mai mult. Dorim să valorificăm pe deplin acest potențial. Germania este un investitor important în România. Vedem în continuare numeroase oportunități, în special în domeniul energiei și al industriei. Prin aceasta, contribuim și la securitatea aprovizionării europene și la consolidarea competitivității noastre comune.
De aceea, și pentru consolidarea capacității de apărare, trebuie să fie vorba și în viitorul cadru financiar european. După cum știți, Comisia a prezentat săptămâna aceasta propunerea sa privind noul cadru financiar. Europa se confruntă cu provocări istorice. Dar le vom putea depăși doar printr-o prioritizare clară – nu doar prin alocarea tot mai multor fonduri. Prin urmare, nu vom putea accepta propunerea Comisiei în ceea ce privește volumul bugetar – este clar prea mare. În schimb, trebuie să păstrăm abordarea de reformă a Comisiei și orientarea bugetului către noile priorități. Această direcție este cea corectă pentru a face Europa puternică în fața provocărilor viitorului.
România și Germania sunt, de asemenea, parteneri foarte apropiați în domeniul politicii de securitate. Domnule Președinte, țara dumneavoastră joacă un rol foarte important pentru NATO, prin simpla sa poziționare geografică pe flancul estic al Alianței. De aceea, dorim să cooperăm și mai strâns în industria de apărare.
Suntem perfect de acord în evaluarea noastră asupra războiului de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Colaborăm pentru a crește presiunea asupra Rusiei și pentru a întări Ucraina. Doar astfel vom reuși, într-o zi, să aducem Moscova la masa negocierilor.
De asemenea, ne coordonăm foarte strâns în privința Republicii Moldova, vecina dumneavoastră. Suntem parteneri în cadrul Platformei pentru Moldova, pe care am inițiat-o împreună. În aceste luni decisive, contribuim împreună pentru ca Moldova să nu fie destabilizată de către Rusia. Lucrăm strâns pentru a aduce și Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.
Astăzi am discutat pe larg și despre politica comercială. În negocierile cu Washingtonul, este urgentă o înțelegere – o înțelegere echilibrată. În caz contrar, riscăm perturbări nu doar în comerțul cu mărfuri, ci și pe piețele financiare, care pot provoca pagube mari de ambele părți ale Atlanticului.
Un comerț deschis și bazat pe reguli rămâne esențial pentru economiile noastre, și dincolo de relațiile cu SUA. De aceea, ar trebui – și am discutat și acest aspect – să încheiem în sfârșit, în această toamnă, acordul MERCOSUR cu Uniunea Europeană. Ar fi o realizare importantă, la momentul potrivit. Și în această privință avem o viziune comună.
În acest sens, domnule Președinte, vă mulțumesc încă o dată că ați venit, vă mulțumesc pentru această primă vizită la Berlin. Sunteți un partener pe care îl primim cu toată căldura. Ne bucurăm de prezența dumneavoastră și vă sunt recunoscător pentru dialogul foarte bun și deschis pe care l-am avut. Vă mulțumesc!
Președintele Nicușor Dan
România și Germania au o istorie îndelungată a parteneriatului lor. Mai mult decât istoria și aniversările importante, cred că ne leagă valorile comune. Pe baza acestor valori, putem stabili astăzi, prin Planul de Acțiune pe care l-am semnat, direcțiile relevante pentru cooperarea noastră viitoare. Pe acest fundament, colaborarea va funcționa.
Așa cum a menționat domnul cancelar, am discutat mult despre economie. Germania este cel mai important partener economic al României și ne dorim foarte mult ca această cooperare economică să se dezvolte și mai mult în anii următori.
Am discutat și despre oportunitățile pe care le oferă actualul context pentru industria de apărare. Am vorbit despre posibilitatea unei cooperări comune în cadrul programului SAFE al Uniunii Europene.
De asemenea, am discutat despre sprijinul primit din partea Germaniei în cadrul procesului de aderare la OCDE, deoarece România își propune să devină membră a OCDE până la sfârșitul anului viitor.
Am vorbit despre războiul din Ucraina și despre posibilitatea comună - atât a noastră, cât și a partenerilor noștri - de a susține Ucraina prin presiune economică și ajutor militar, cu scopul de a forța Rusia să se așeze la masa negocierilor. Am discutat, totodată, despre posibilitățile de cooperare în procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Desigur, am discutat și despre parcursul european al Republicii Moldova și despre sprijinul oferit de țările noastre, împreună cu partenerii europeni, pentru integrarea europeană a acesteia.
Am abordat și subiectul războiului hibrid dus de Rusia de câțiva ani pe teritoriul statelor europene. Țările noastre își doresc să inițieze o cooperare, împreună cu partenerii europeni, pentru a contracara aceste acțiuni.
Am discutat și despre minoritatea germană din România, precum și despre minoritatea română din Germania. I-am mulțumit guvernului german pentru condițiile bune de trai oferite comunității românești de aici.
Chiar dacă nu are legătură directă cu ceea ce am discutat astăzi, doresc să salut pozițiile publicate astăzi privind amestecul Rusiei, întrucât atât UE, cât și NATO, s-au pronunțat clar asupra influenței ruse pe teritoriul statelor europene. Consecințele acestei influențe se pot observa în cazul campaniei electorale din România. Cred că acesta este un punct important pentru a înțelege ce s-a întâmplat în România în ultimul an.
Nu în ultimul rând, l-am invitat pe domnul cancelar federal Merz să efectueze o vizită în România în viitorul apropiat.
Întrebare : Am o întrebare pentru amândoi, domnule Președinte și Cancelar. NATO și UE au emis un comunicat referitor la amestecul Federației Ruse. NATO și UE condamnă cu fermitate activitățile cibernetice ostile desfășurate de instituții aflate sub controlul serviciilor militare de informații ale Federației Ruse. În comunicat se menționează că este vorba despre infrastructuri sensibile, critice și alte instituții aflate pe teritoriul Alianței Europene. Ne puteți spune ceva despre acest subiect? Cum s-a acționat până acum și cum poate fi oprit acest lucru în ambele țări?
Președintele Nicușor Dan:
Există aici două componente. Prima componentă este atacul cibernetic clasic asupra unor instituții. În această privință, autoritățile competente au emis rapoarte separate, care confirmă astfel de atacuri. A doua componentă, mult mai strâns legată de procesul democratic, este influențarea prin știri false. Este, de fapt, un proces de manipulare și dezinformare care are loc în interiorul țărilor europene. Cu cât o țară se află mai aproape de Rusia și mai la est în cadrul Uniunii Europene, cu atât aceste tentative și procese sunt mai intense. După cum știți, în România are loc o amplă dezbatere pe această temă. În curând va fi publicat un raport în acest sens. În acest context, am discutat despre cooperarea și colaborarea noastră privind ambele forme de influență.
Cancelarul federal Friedrich Merz:
Dincolo de cazurile punctuale descrise de dumneavoastră, observăm de ani de zile tentative din ce în ce mai accentuate din partea Rusiei și a altor state de a diviza sistematic Uniunea Europeană, de a slăbi NATO și de a dezinforma publicul nostru. Aceasta este, probabil, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societățile noastre deschise și libere. Întrucât noi, ca democrați, dorim și putem răspunde acestor tentative de destabilizare a țărilor noastre doar prin mijloace democratice și legitime. Și exact acest lucru îl facem.
De aceea sunt recunoscător că am discutat și despre cooperarea dintre autoritățile noastre. Folosesc oricând ocazia unor astfel de vizite pentru a promova această colaborare și pentru a propune aprofundarea ei. Trebuie să ne împărtășim toate informațiile de care dispunem, pentru a fi pregătiți cât mai bine împotriva oricărei forme de atac asupra democrațiilor noastre.
Cât de concretă poate fi această amenințare, România a constatat cu ocazia primului tur al alegerilor prezidențiale de acum câteva săptămâni. Tocmai de aceea am urmărit cu mare atenție alegerile din România, care și de această dată au fost supuse unor tentative masive de influențare, în special din partea Rusiei. Dar democrația din România a fost, din fericire, suficient de puternică pentru a răspunde cu o alegere prezidențială, în urma căreia oaspetele meu de astăzi a ajuns în această funcție. Mă bucur foarte mult de acest lucru. Dar niciunul dintre noi nu subestimează pericolele pe care le presupune această situație.
Întrebare:
O întrebare pentru amândoi: Ați menționat cadrul financiar multianual pentru anii 2028–2045. Creșterea considerabilă propusă de Comisie a fost respinsă de dumneavoastră. Nu înseamnă asta – și întrebarea se adresează amândurora – că Ucraina, în acest interval, nu ar putea adera de fapt, întrucât toată lumea este de acord că necesarul financiar al UE va crește semnificativ odată cu aderarea Ucrainei?
Întrebare:
Domnule cancelar federal, o întrebare suplimentară privind cooperarea în domeniul industriei de apărare: puteți să ne spuneți ce anume se are în vedere? Este vorba despre producție destinată Ucrainei sau în alte scopuri?
Cancelarul federal Merz:
Încep cu a doua întrebare. Nu, nu este doar pentru Ucraina. Este și pentru Ucraina, dar construim această cooperare în domeniul apărării și pentru a crea facilități și capacități corespunzătoare în cadrul NATO. În planul de acțiune am convenit, ca unul dintre cele trei puncte principale, să colaborăm mai strâns și mai eficient în aceste chestiuni. Există deja companii din Germania care au început să dezvolte capacități de producție în România. Sprijinul guvernului federal pentru acestea a fost reafirmat.
În ceea ce privește cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, discutăm despre perioada 2028–2034. Acesta este intervalul obișnuit de șapte ani pentru care Uniunea Europeană elaborează în mod regulat perspectiva financiară multianuală. Comisia a prezentat ieri o primă propunere. Aceasta este doar o propunere – nici mai mult, nici mai puțin.
Am spus câteva lucruri despre structura propunerii. Consider corect faptul că sunt stabilite noi priorități. Dar, bineînțeles, va trebui să discutăm și despre volumul acestui cadru financiar. Din perspectiva noastră, acest volum nu este sustenabil. De asemenea, finanțarea propusă – pe de o parte printr-o taxare a companiilor, iar pe de altă parte prin noi împrumuturi la nivelul Uniunii Europene – este o chestiune pe care va trebui să o discutăm. Guvernul federal nu este de acord cu această abordare.
Dar este un proces deschis. El începe cu propunerea Comisiei și ne va ocupa, probabil, un an sau doi până vom ajunge la un acord. Acest lucru trebuie să se întâmple cel târziu în anul 2027, deci peste doi ani, pentru ca în 2028 să putem construi noul buget al Uniunii Europene pe baza acestei decizii.
Întrebare suplimentară: Și în privința Ucrainei?
Cancelarul federal Merz:
Procesul de aderare al Ucrainei a fost lansat. Dar știm cu toții, desigur, că apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană va avea loc treptat. Atât timp cât Ucraina este atacată și se află într-o stare de război, o aderare la Uniunea Europeană va fi, desigur, greu de realizat. Dar dorim ca Ucraina să fie cât mai strâns legată de Uniunea Europeană și integrată cât mai profund în structurile acesteia. În acest sens, va fi nevoie și de consultări politice.
Este însă un proces care va dura, cu siguranță, mulți ani. Pentru noi, cea mai mare prioritate este, mai întâi, să facem tot ce putem pentru a pune capăt acestui război. Abia apoi vom vorbi despre reconstrucția Ucrainei. Iar aceasta va fi, desigur, parte a unui proces care, în final, poate duce la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar până atunci vor mai trece câțiva ani. Așa cum spuneam: prima prioritate este încheierea războiului, a doua este reconstrucția Ucrainei, iar toate acestea se vor desfășura în cadrul unei perspective de aderare. Este foarte probabil ca actuala perspectivă financiară multianuală a Uniunii Europene nici măcar să nu includă direct aceste etape.
Președintele Dan: În ceea ce privește procesul ReARM din interiorul Europei, consider că această decizie este corectă. Ea a fost luată la un moment potrivit, corect, de către statele membre ale Uniunii Europene, deoarece, pe de o parte, am asistat la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, iar pe de altă parte, ne confruntăm astăzi cu un război hibrid pe care Rusia îl poartă împotriva statelor europene. În acest context, am putut observa că Statele Unite își distribuie atenția între Europa și Asia. Din acest motiv, este logic ca Europa să își asume, începând chiar de mâine, responsabilitatea pentru propria sa securitate.
În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pe de o parte, toate aceste discuții legate de buget, toate contradicțiile dintre statele membre sunt legitime. Pe de altă parte însă, Uniunea Europeană este o poveste de succes – atât din punct de vedere economic, aducând prosperitate cetățenilor Uniunii Europene, cât și în privința securității. Cu toate nuanțele pe care Cancelarul federal Merz le-a subliniat mai devreme, răspunsul Uniunii Europene, atunci când un stat își exprimă dorința de a adera și îndeplinește toate cerințele, trebuie să fie un „da” clar pentru acel stat.
Întrebare:
Cooperarea în industria de apărare este cu siguranță un element important al vizitei de astăzi. Pentru ambele părți: ne puteți da exemple concrete de proiecte militare în contextul accesării fondurilor din programul SAFE? Este vorba despre planuri concrete de investiții în România.
Președintele Dan:
În prezent, au loc negocieri între ROMARM și Rheinmetall privind producția de muniție în cadrul unui joint-venture, iar aceste negocieri sunt într-un stadiu foarte avansat. Sperăm ca ele să fie finalizate într-un interval relativ scurt.
În ceea ce privește programul SAFE, ne aflăm încă în etapa în care statele membre europene propun proiecte comune. Un prim termen-limită expiră la sfârșitul acestei luni. Până atunci, statele membre trebuie să prezinte cadrul financiar. Până la mijlocul anului viitor vor fi prezentate parteneriatele concrete. Ne aflăm, așadar, în faza de identificare a parteneriatelor posibile care pot fi încheiate.
Întrebare:
Domnule președinte, domnule cancelar federal, am o întrebare pentru amândoi. Uniunea Europeană a ajuns în această dimineață, după îndelungi negocieri, la un acord privind cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Credeți că acest lucru va crește decisiv presiunea asupra Rusiei sau trebuie să începem deja să lucrăm la un al 19-lea pachet de sancțiuni?
Întrebare către cancelarul federal:
Domnule cancelar, o întrebare legată de zborurile de repatriere către Afganistan care au avut loc în această dimineață: în acordul de coaliție este prevăzut și faptul că ar trebui să se efectueze expulzări și către Siria. Aveți în vedere acest lucru într-un viitor apropiat sau situația actuală de acolo nu permite acest lucru?
Cancelarul federal Merz:
În primul rând, referitor la declarațiile Comisiei Europene: împărtășim evaluarea că avem în față o sarcină foarte importantă și că trebuie să oferim un răspuns comun. Aceste subiecte trebuie însă discutate în profunzime. Astăzi este, probabil, prea devreme pentru a da un răspuns final.
În ceea ce privește zborurile către Afganistan, lucrurile stau așa cum ați spus. Acesta este un punct prevăzut în acordul nostru de coaliție. Am convenit de asemenea, în cadrul acestui acord, ca și către Siria să se poată efectua expulzări. În acest sens, ne ghidăm după rapoartele întocmite sub responsabilitatea Ministerului de Externe. Pentru Afganistan, aceste rapoarte există deja. În cazul Siriei, rapoartele sunt în curs de elaborare. Având în vedere situația de acolo, care se schimbă constant, ele nu au fost încă finalizate.
Aș dori, de asemenea, să adresez mulțumiri întregului guvern federal, precum și pentru buna colaborare dintre Ministerul de Externe și Ministerul de Interne, datorită căreia a fost posibilă repatrierea de astăzi. Zborul a decolat în această dimineață și, cel mai probabil, a ajuns deja la Kabul. Este vorba despre peste 80 de cetățeni afgani care au comis infracțiuni pe teritoriul Germaniei și care au fost acum expulzați.
Poate îmi permiteți să revin și la prima întrebare pe care ați pus-o. Sunt foarte recunoscător că am reușit să ajungem la un acord asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Aprobarea Slovaciei lipsea. În ultimele zile am vorbit de două ori, pe larg, cu prim-ministrul slovac Robert Fico și doresc să-i mulțumesc în mod expres, atât lui, cât și Slovaciei, pentru disponibilitatea de a susține acest pachet. Într-adevăr, Slovacia se confruntă cu o problemă obiectivă în acest context, iar noi suntem gata să găsim împreună o soluție. Mi-am luat angajamentul că vom discuta despre aceste chestiuni și la următorul Consiliu European. Mulțumesc, așadar, pentru acordul dat asupra acestui al 18-lea pachet!
Da, acest pachet va avea, bineînțeles, un impact semnificativ și asupra a ceea ce se întâmplă în Rusia. Ne concentrăm din nou asupra sectorului energetic. Vom analiza în profunzime și sectorul bancar. Da, acest lucru va avea efecte.
