Aceasta este o poveste despre cum arată dreptatea în România. Despre cum se pun umbre, din tușe ușoare, într-un dosar penal. Apoi, în altul. Este o poveste despre neputinţa unor părinţi săraci care, de doi ani, vor să afle ce s-a întâmplat cu fiica lor. Este o poveste reală care, într-o altă formă și cu alte personaje, i se poate întâmpla oricăruia dintre noi.
O dispariţie în împrejurări suspecte
Motaș Adriana a dispărut fără urmă în ziua de 5 martie 2013. Avea 16 ani și era elevă în clasa a X-a la Colegiul „Al. Ioan Cuza” din Bârlad. Poliţiștii au aflat că ultimul care o văzut-o pe fată e un cunoscut chirurg din oraș, Octavian Marcu, medic la Spitalul de Urgenţă Bârlad. O cunoscuse pe Adriana în iulie 2012, când a avut-o pacientă. În septembrie, fata s-a internat din nou în spital. În faţa anchetatorilor, medicul a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale cu minora. În ianuarie 2013, adolescenta făcuse o întrerupere de sarcină, fiind operată de un medic, prieten cu Marcu.
Mama Adrianei a sesizat dispariţia fetei la poliţie în 8 martie 2013. A doua zi, Marcu a depus și el o plângere, prin care reclama că fata l-ar fi șantajat, cerându-i bani pentru a nu face publică relaţia lor.
Fiindcă Adriana dispăruse în împrejurări suspecte, la Parchetul de pe lângă Vaslui a fost deschis un dosar „in rem” pentru săvârșirea infracţiunii de omor. Iar Octavian Marcu a devenit principalul suspect. Şi, deși existau mai multe probe care indicau vinovăţia lui, la 25 februarie 2014, procurorul Alice Ruja a dispus clasarea dosarului. Totodată, procurorul și-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect săvârșirea infracţiunilor de șantaj (reclamată de Marcu) și act sexual cu un minor (poliţiștii s-au sesizat din oficiu în iulie 2013) în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad.
Un an de zile le-a luat procurorilor să verifice dacă medicul a fost șantajat și dacă el a comis infracţiunea de „act sexual cu un minor”. Octavian Marcu a declarat anchetatorilor că în ziua de 3 martie 2013, Motaș Adriana a început să-i trimită SMS-uri, cerându-i să se vadă. La întâlnire, fata i-a spus că prietenul ei a aflat de relaţia intimă dintre ei și că vrea 3.500 de lei, pentru a nu o face publică. Ce doi au convenit să se revadă în ziua de 5 martie 2013, când, susţine Marcu, el i-a dat fetei 2.000 de lei și a dus-o cu mașina până la ieșirea din Bârlad.
Audiat de anchetatori, prietenul Adinei a susţinut că el nu știe nimic de vreun șantaj. Prin urmare, procurorul a apreciat că nu există probe care să confirme săvârșirea acestei infracţini.
Ȋn acte, vara devine octombrie
Adriana îl cunoscuse pe medic în vara lui 2012. Așa cum notează și procurorul Ruja, în ordonanţa de clasare a cauzei de omor, în perioada 26.07.2012 – 03.08.2012, Adriana a fost internată în Spitalul de Urgenţă Bârlad, cu diagnosticul „abces cutanat, furuncul și furuncul antracoid cu alte localizări”, fiind tratată de medicul Marcu Octavian. Ȋn iulie 2013, procurorul Ruja declara pentru Mediafax că „minora de 16 ani şi Octavian Marcu întreţineau relaţii intime încă din vara anului 2012, de când adolescenta i-a fost pacientă”.
Câteva luni mai târziu, când Marcu a fost inocentat de procurorul care-l considerase suspect principal, în ordonanţa de clasare era notat doar că „în perioada 26.09 – 03.10 2012, minora a fost internată în același spital, cu diagnosticul „apendicită acută catarală”, fiind operată de același medic. Potrivit declaraţiilor medicului, după operaţia de apendicită minora i-a propus să întreţină relaţii sexuale orale, iar el a fost de acord, întreţinând raport sexual oral în camera de gardă din cadrul spitalului. (...) Ulterior, cei doi au continuat să întreţină relaţii sexuale, de fiecare dată în camera de gardă, medicul plătind contravaloarea acestora cu sume între 50 și 100 lei”. La acea dată, Adriana nu împlinise încă 16 ani. Octavian Marcu avea 40 de ani, o soţie și doi copii.
Noul Cod Penal prevede, la art. 220, alin (3), că „raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise de un major cu un minor cu vârsta între 13 şi 18 ani, când majorul a abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra victimei, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. Conform alin (4), lit.b) „fapta prevăzută în alin. (3) se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, atunci când minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului.”
Ȋn continuare, vom vedea cum s-au străduit poliţiștii și procurorii din Bârlad să o scoată pe adolescentă de sub autoritatea, influenţa și tratamentul medicului, iar pe el, de sub incidenţa legii.
Medicul „a consolidat o relaţie” cu minora
Aceeași poveste, alt dosar și alt pix. „Ȋn data de 28.09.2012, suspectul Marcu Octavian în calitate de medic chirurg în cadrul Spitalulului de Urgenţe „Elena Beldiman” Bârlad a operat-o de apendicită pe numita Motaș Adriana Elena, astfel că, ulterior, între aceștia s-a consolidat o relaţie, în sensul că numita Motaș Adriana Elena l-a vizitat pe suspect la cabinet și la camera de gardă de mai multe ori, apelând la acesta pentru rezolvarea diferitelor probleme medicale și personale”, se precizează în referatul cu propunere de clasare, întocmit în februarie 2015 de poliţiștii din Bârlad. Cu un talent narativ ce aruncă dosarul pe aripile vântului, organul de cercetare penală precizează că abia „în cursul lunii octombrie 2012”, nu știm exact data, dar sigur „după externare, cu ocazia unei vizite efectuate la cabinetul suspectului din spital, numita Motaș Adriana Elena, fără nicio motivaţie (n.r. - ?!), i-a propus acestuia să întreţină un act sexual oral cu ea, acesta fiind de acord. După acest moment, numita Motaș Adriana Elena a continuat să-l viziteze pe suspect la spital, astfel că acesta a întreţinut raporturi sexuale normale și orale cu aceasta de mai multe ori, oferindu-i, în schimb, sume de bani pentru prestaţia ei, cunoscând că aceasta avea vârsta de 16 ani.”
Audiat de poliţiști, medicul Marcu „a declarat că a întreţinut relaţii sexuale cu numita Motaș Adriana Elena cu acordul acesteia, la propunerea ei, însă nu s-a folosit pentru acest lucru de calitatea sa de medic (n.r. - ?!). Acesta a mai susţinut că, în luna septembrie 2012 a operat-o pe aceasta de apendicită și că în momentul în care a început să întreţină raporturi sexuale cu Motaș Adriana Elena, aceasta nu se afla sub tratamentul său medical.” Cum adolescenta a fost făcută dispărută și, prin urmare, nu a putut fi audiată în cauză, poliţiștii din Bârlad l-au crezut pe cuvânt pe medicul chirurg din Bârlad. „Ȋntrucât din foaia de observaţie clinică generală nr. 30739/2012 rezultă că numita Motaș Adriana Elena a fost internată în perioada 26.09 – 03.10.2012 la Spitalul de Urgenţe „Elena Beldiman” Bârlad – Secţia Chirurgie, unde a fost operată de apendicită, iar din conţinutul raportului de expertiză nr. 8/E din 14.01.2015 rezultă că în mod obișnuit, în absenţa complicaţiilor și a evoluţiei favorabile (sic!) externarea se face la aproximativ 3-4 zile postoperator, iar firele de sutură vor fi suprimate de medicul chirurg sau medicul de familie în a 7-a zi după operaţie, apreciez că raporturile sexuale și actele sexuale întreţinute de suspect cu persoana vătămată nu s-au comis în modalitatea prev. de art. 220, al.4, lit.b, fiind incident cazul prev. de art.16 lit.a din CPP (fapta nu există).”
Procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad și-a însușit întocmai referatul poliţiștilor și, în 4 martie 2015, a dispus clasarea cauzei. Mama Adrianei Motaș a făcut plângere împotriva acestei ordonanţe, insistând asupra faptului că, așa cum ea a aflat ulterior de la o prietenă a fiicei sale, relaţiile sexuale dintre minoră și medicul chirurg au început încă din vara lui 2012, la prima internare a Adrianei în spital. Declaraţia acelei prietene nu apare menţionată în ordonanţa de clasare. Mai mult, femeia a cerut prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad să verifice și încadrarea faptei, având în vedere că, din poziţia sa de medic, Marcu Octavian a abuzat de autoritatea și influenţa sa asupra victimei, faptă prevăzută de art.220, alin. (3) din Codul Penal.
Se admite că medicul „i-a făcut avansuri”
„Ȋn ceea ce privește susţinerile petentei, precum că ar fi trebuit reţinută încadrarea prevăzută de art. 220, al. 3 C.p., deoarece majorul „a abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra victimei”, consider că nu sunt argumente în sprijinul acesteia”, notează, în martie 2015, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad. „Nu s-a putut dovedi că relaţiile sexuale dintre cei doi au fost întreţinute în perioada cât minora se afla internată în spital și aflată sub autoritatea și grija suspectului Marcu Octavian. Din probele administrate a rezultat că relaţiile sexuale au început să se desfășoare după ce minora a fost externată. Nu se poate admite susţinerea că după externare, minora s-ar mai fi aflat sub autoritatea sau influenţa suspectului. Această relaţie de autoritate exista între pacient și medicul său atâta timp cât pacientul se află internat și este la dispoziţia medicului, dar relaţia încetează la externare. Ȋn ceea ce privește situaţia de fapt, ea a fost stabilită prin coroborarea probelor care au putut fi administrate, inclusiv declaraţia martorei G. Elena (fila 199, vol. II), care a fost audiată, ocazie cu care a spus ce știa de la victimă, anume că, în perioada cât a fost internată, suspectul i-a făcut avansuri. Purtarea suspectului este condamnabilă sub aspectul normelor de deontologie profesională și morală, dar „a face avansuri” nu este echivalentul cu a întreţine relaţii sexuale. Prin urmare”, concluzionează prim-procurorul, „consider că situaţia de fapt reţinută este cea corectă și aceasta nu va putea conduce decât la o soluţie de clasare. (...) Dispun respingerea plângerii ca neîntemeiată.”
Reţetă pentru scoaterea petelor
Să recapitulăm. Ȋn iulie 2013, un procuror declară public faptul că medicul și pacienta minoră „întreţineau relaţii intime încă din vara anului 2012”. Dar și că el „a devenit principalul suspect pentru infracţiunea de omor”. Ȋn februarie 2014, medicul este inocentat în cazul crimei, iar dosarul având ca obiect „actul sexual cu un minor” e disjuns. Ancheta se face cu ochii în calendar. Pentru că „in dubio pro reo” („de îndoială profită infractorul”), singura grijă a anchetatorilor e ca data debutului relaţiilor sexuale nepotrivite să rămână incertă, contextul sugerând doar că berzele erau plecate în ţările calde, iar minora fusese de mult externată din spital. Ea fusese operată de apendicită la 28 septembrie 2012. Firele i-au fost scoase după 7 zile, adică vineri, 5 octombrie. Primul procuror nota că relaţia sexuală ar fi avut loc „după operaţia de apendicită, în camera de gardă din cadrul spitalului”. „După” nu era un termen care l-ar fi ajutat pe suspect, așa că al doilea procuror, cel de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, devine mai explicit: „după externare, în cursul lunii octombrie.” Acţiunea se mută și ea din camera de gardă, unde există registre ce pot fi verificate, în „cabinetul suspectului” din cadrul spitalului.
Nu se face nicio referire la întreruperea de sarcină pe care un medic, prieten cu Octavian Marcu, i-o făcuse adolescentei, în același spital. Nici la declaraţiile altor angajaţi din unitatea medicală, care ar fi putut da informaţii despre relaţia dintre Marcu și pacienta sa. Totul se rezolvă lejer, din poignet. Cazul e clasat, iar medicul chirurg operează în continuare.
Ȋn loc de epilog...
Ȋn aprile 2014, mama Adinei Motaș a făcut plângere împotriva soluţiei dispuse de procurorul Alice Ruja în dosarul de omor. Tribunalul Vaslui i-a admis plângerea și a decis că „soluţia de clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracţiunii de omor asupra minorei Motaș Adriana Elena este neîntemeiată, deoarece probatoriul administrat actualmente în cauză nu este suficient (...).” Ȋn octombrie 2014, dosarul s-a întors la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui și este instrumentat de Alice Ruja. Adică, de același procuror care a dispus clasarea cauzei.
