Interesele politico-economice din spatele Codului Silvic scot la iveala, inca odata, o Romanie corupta pana in maduva oaselor. In ultimii 25 de ani, Codul Silvic a suferit modificari serioase, aproape de la an la an, in functie de interesele parlamentarilor si ale companiilor straine care au pus stapanire pe padurile romanesti. Pana acum, nimeni nu a mai iesit in strada sa protesteze impotriva taierilor ilegale de padure, desi motive ar fi fost destule. Dar, de data aceasta a fost altfel.
Cum a inceput scandalul
La sfarsitul lunii martie, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a refuzat sa promulge noul Cod Silvic, pe motiv ca: “intervenţiile legislative adoptate in cuprinsul acestei legi, sunt de natura sa limiteze activitatea economica a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurenţial si, implicit, asupra economiei si sa creeze premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator". Insa modificarea prin care s-a introdus "pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier naţional si dreptul de preempţiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa – sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertaţii economice si contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţa”, a fost un alt motiv pentru care presedintele Klaus Iohannis a refuzat sa promulge legea.
Imediat a fost acuzat de fostul ministru delegat al Padurilor, Doina Pana, ca ar fi cedat la presiunile din strainatate sau ar fi fost dezinformat pentru a nu promulga legea. Totodata, au fost facute publice o serie de documente emise de Ambasada Austriei la Bucuresti, transmise Guvernului, prin care le cerea politicienilor sa asculte si sa respecte doleantele companiei austriece Holzindustrie Schweighofer Romania.
Scanteia protestelor
Organizatia americana de mediu Environmental Investigation Agency (EIA) a facut public un film in care conducerea companiei austriece si-a aratat disponibilitatea de a cumpara lemn taiat ilegal. In cazul in care contractul era respectat, se mai oferea un bonus de 10 dolari pe metru cub. Ancheta americanilor a fost preluata si continuata de ziarul german Der Spiegel, care a concluzionat ca “oficialii Schweighofer s-au aratat foarte interesati sa cumpere lemn taiat ilegal”.
Legaturi prezidentiale
Pe 9 mai, dupa aparitia investigatiei americane, romanii s-au mobilizat si au iesit sa protesteze in strada, in mai toate orasele tarii. Inclusiv in cateva capital europene. In paralel, la Palatul Cotroceni, avea loc o petrecere data de Carmen si Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Europei. Majoritatea parlamentarilor invitati la eveniment nu au scos un cuvant despre protestele din strada. De abia la finalul petrecerii, probabil speriat de impactul social prin nepromulgarea Codului Silvic, Klaus Iohannis a anuntat ca va aborda subiectul taierilor ilegale in Consiliul Suprem de Aparare al Tarii.
Interesant, in urma cu sapte ani, seful cancelariei prezidentiale, Dan Mihalache, pe atunci deputat PSD de Maramures, ii atragea atentia ministrului Agriculturii ca firma austriaca Holzindustrie Schweighofer Sebes nu este lasata sa isi desfasoare activitatea. Dan Mihalache a dezmintit implicarea Administratiei Prezidentiale in scandalul Schweighofer.
Pe 13 mai, administratia prezidentiala a anuntat ca decizia luata de Iohannis de a nu promulga Codul Silvic a avut la baza un punct de vedere emis de presedintele Consiliul Concurentei, Bogdan Chiritoiu. O legatura interesanta o reprezinta avocata Georgeta Gavriloiu, fost director la Consiliul Concurentei si implicit fosta subalterna lui Chiritoiu. Aceasta a lucrat timp de 18 ani in Consiliul Concurentei, dupa care a ajuns avocata companiei austriece Schweighofer. Astfel, Iohannis s-a spalat pe maini aruncand vina pe Bogdan Chiritoiu.
Padurile pe axa Iohannis – Ponta
Premierul Victor Ponta a declarat ca are informatii concrete legate de intalnirile unor lideri ai PNL reprezentantii firmei austriece. “Nu pot face incadrari juridice, dar doamnele si domnii de la PNL (...) au avut intalniri in calitate oficiala si privata cu reprezentantii Schweighofer.” Premierul a lasat sa se inteleaga ca se refera la fostul minstru Lucia Varga si la Dan Mihalache. Ulterior, presedintele Iohannis a anuntat ca a cerut Serviciului Roman de Informatii sa verifice afirmatiile premierului.
Gafe ministeriale
Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu nu a stat degeaba. A speculat momentul pentru a isi imbunatati imaginea publica. Cu cateva zile inaintea protestelor a anuntat ca a trimis echipele de control la sediile companiei Schweighofer. In realitate, acestia au fost trimisi in delegatie de abia pe 13 mai, desi rezultatele preliminarea ale controlului urmau sa fie anuntate de ministrul Gratiela Gavrilescu pe 11 mai. Mai mult, pe 9 mai, in ziua protestelor ministrul Gavrilescu anunta pe facebook ca ii asteapta pe manifestanti la sediul ministerului, desi ea se afla in Buzau. Intamplator, o delegatie a ministerului mediului, condusa de secretarul de stat Dan Popescu se afla in Statele Unite ale Americii. Alaturi de el se afla mai multi reprezentantii Regiei Nationale a Padurilor “Romsilva”, urmand sa se intoarca in tara pe 17 mai.
Scrisori deschise
Pe 13 mai, Holzindustrie Schweighofer a postat pe site-ul companiei o scrisoare deschisa membrilor Consiliului Suprem de Aparare al Tarii. Dupa multumirile adresate lui Iohannis, care se pare ca le-a ridicat austriecilor mingea la fileu cu CSAT, compania precizeaza ca nu a amenintat niciodata Guvernul Romaniei cu initierea unor litigii internationale. “In acelasi timp insa, compania Holzindustrie Schweighofer este gata sa-si apere dreptul sau de participant la viata economica a tarii si pe acela al partenerilor, angajatilor sai si al familiilor acestora”. Potrivit scrisorii deschise, membrii CSAT ar trebui sa convinga Parlamentul de necesitatea excluderii din noua legislatie a prevederilor care ar incalca tratatele internationale si legea europeana in domeniul concurentei: “orice investitor strain din domeniul forestier nu va avea alta solutie decat aceea de a se adresa justitiei”.
O scrisoare a fost trimisa si lui Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor, in care se plange de limitarea la 30% a achizitiei de masa lemnoasa prin modificarea Codului Silvic. “Adoptarea acestui articol ne-ar putea obliga sa concediem angajatii, un scenariu care nu ar fi de dorit nici pentru Romania, ca o tinta potentiala a investitiilor straine directe, nici pentru investitorii straini directi din acest domeniu”, se precizeaza in scrisoare.
