A trecut mult timp de când s-a deschis acest dosar și nu au mai apărut informații, dar, potrivit jurnalistului Adina Anghelescu, există elemente noi în dosarul "Erata CRR", de la referendumul din 2012. Astfel, spune jurnalistul, deși nu s-a deschis in personam, ancheta s-a extins în ceea ce privește două infracțiuni extrem de grave la nivelul unei instituții cum e Curtea Constituțonală: fals intelectual și uz de fals.
"Există indicii că acest fals intelectual s-a savârșit și că s-a și uzat de el. S-ar putea ca în curând și cei care au fost audiați ca martori s-ar putea să devină suspecți'' a spus Adina Anghelescu la emisiunea Exces de Putere, la Antena 3.
''Miza acestui dosar nu este Băsescu, ci dacă din nou sistemul dă încă o dovadă de slăbiciune. Dacă acest dosar se finalizează cu condamnarea unor judecători ai Curții Constituționale pentru fals intelectual și uz de fals este o uriașă lovitură dată sistemului. Și eu mă uit la acest dosar cu foarte multă încredere și suspiciune, pentru că este testul că sistemul sparge în sfârșit blocada și anume că nu te poți atinge de niciuna dintre piesele grele - că e vorba de DNA, SRI, Curte Supremă, Curte Constituțională - care au stat zid în jurul lui Băsescu și regimului său în toți acești ani'', a spus și Adrian Ursu.
Paragraful care a întors soarta referendumului
Curtea Constituţională a trimis o precizare către Guvern, prin care arată că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Paragraful lipsă spune că listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste.
Premierul Victor Ponta acuza atunci că această procedură nu este uzuală şi că documentul nu este semnat de preşedintele CCR, judecătorul Augustin Zegrean, care era plecat în concediu. Decizia a fost luată prin consimţământul a cinci judecători ai CCR si semnata in locul lui Zegrean de judecătorul de serviciu Mircea Ştefan Minea, insa ar fi trebuit luată în plenul CCR, cu toţi cei 9 judecători de faţă, şi că dacă cei de la Monitorul Oficial ar fi avut nelămuriri, trebuia să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituţională.
Anul trecut au fost audiati ca martori preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru, Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Toni Neacşu, fost membru CSM.