Analistul politic Cristian Pârvulescu a declarat pentru mariustuca.ro că declaraţiile lui Augustin Zegrean, aflat în ultimele luni de mandat la Curtea Constituţională, intră în contradicţie cu decizii anterioare ale CCR, cea mai recentă din noiembrie anul trecut. Zegrean a fost numit în 2007 judecător la CCR pentru un mandat de 9 ani.
„În decizia CCR nr.799 din 18 noiembrie 2015, ultima decizie relevantă privind alegerile, cea privind votul prin corespondenţă, se reiterează ideea că nu se pot face modificări importante în ultimul an înainte de alegeri, şi se citează un articol din Codul de bune practici în materie electorală care pare să se refere exact la situaţia din România”, spune Cristian Pârvulescu.
În acestă decizie se arată că „luând în discuție, în acest context, forța juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneția, invocat de autorii sesizării, Curtea a reținut că, <într-adevăr, acest act nu are un caracter obligatoriu, însă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele — care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim — își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în special>. Reținând că au fost aduse modificări substanțiale legii electorale cu mai puțin de 1 an înainte de data alegerilor, ceea ce a subliniat instabilitatea legislativă existentă în materie electorală, Curtea a constatat neconstituționalitatea legii supuse controlului său de constituționalitate, aceasta fiind contrară dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției și art.2 privind suveranitatea”.
Cu alte cuvinte, chiar dacă este bine intenţionată, nu se poate ca o asemenea schimbare să nu se facă în favoarea unui partid politic.
PNL încearcă să câştige votul indignaţilor
„Personal cred că e mai bună alegerea primarilor în două tururi decât într-un tur, dar partidele politice au discutat deja acest subiect. Acum, înainte de alegeri, se schimbă regula care dezavantajează pe unii şi avantajează pe alţii şi în consecinţă produce o criză politică căreia un guvern tehnocrat va trebui să-i facă faţă. Este un element care riscă să creeze instabilitate politică suplimentară”, adaugă Cristian Pârvulescu.
El a mai spus că liberalii au şanse foarte mici să obţină o ordonanţă de urgenţă de la Guvern, premierul Cioloş pronunţându-se deja că nu ar fi democratic. În opinia sa, liberaliii ar urmări de fapt altceva printr-un astfel de demers.
„De exemplu, în comunicarea politică să se prezinte ca susţinători ai reformei şi să câştige votul indignaţilor care au produs mişcările după 2012 şi care ar putea vota cu PNL şi i-ar favoriza candidaţii. Pe de altă parte, ar putea încerca prin acest joc să legitimeze guvernul Cioloş care s-ar manifesta independent faţă de PNL şi nu ar mai putea fi privit ca un apropiat al acestui partid. Cred că mai degrabă e vorba de o tactică a PNL decât de o dorinţă reală de modificare a legii electorale”, a conchis Cristian Pârvulescu.
