Curtea Supremă de Justiție a Greciei a trimis marți Parlamentului de la Atena o plângere formulată împotriva fostului ministru de finanțe Yanis Varoufakis de liderul unui partid neparlamentar, care consideră că fostul titular al Finanțelor ar putea fi acuzat de ”înaltă trădare” pentru modul în care a procedat în timpul negocierilor cu creditorii internaționali. Drept urmare, Legislativul grec va trebui să evalueze dacă Varoufakis — în prezent deputat — a acționat în limitele atribuțiilor sale, iar dacă se va considera că există motive suficiente pentru a-l investiga, atunci se va pune problema ridicării imunității sale parlamentare.
Plângerea a fost formulată — înaintea dezvăluirilor despre un plan B întocmit de Varoufakis pentru revenirea la drahmă — de un avocat, în același timp primar al unui mic oraș de coastă și liderul unui partid nereprezentat în Parlament. În opinia sa, Varoufakis nu ar fi respectat mandatul pe care i l-a acordat poporul la alegeri, respectiv negocierea unui acord care să scoată țara din recesiune.
Varoufakis a explicat marți - într-un articol publicat în Financial Times - că planul său (Planul B) evocat duminică de ziarul conservator Kathimerini a avut ca obiectiv salvarea economiei Greciei prin soluționarea deficiențelor provocate de criza de lichidități.
Conform ediției de duminică a cotidianului Kathimerini, într-o discuție avută cu membrii mai multor fonduri de risc, Varoufakis a vorbit despre obținerea codurilor fiscale ale contribuabililor greci prin piratarea site-ului finanțelor publice, aflat sub controlul UE și al FMI, astfel încât să poată fi creat un sistem paralel de conturi pentru plăți prin care contribuabilii ar fi efectuat ulterior tranzacții electronice.
”Troica creditorilor a impus restricții teribile de suveranitate națională miniștrilor greci, care nu mai au acces în propriile ministere la departamente cheie pentru implementarea de politici inovatoare”, scrie fostul ministru, menționând că măsurile avute în vedere au vizat tocmai recuperarea acestei autorități. El consideră acest fapt justificat din punctul de vedere al ”interesului public” în contextul situației Greciei, al cărei sistem bancar nu mai primea suficiente lichidități de la Banca Centrală Europeană, de unde a rezultat necesitatea impunerii de restricții pe mișcările de capital.
Yanis Varoufakis a detaliat planul avut în vedere în eventualitatea eșecului total al negocierilor cu creditorii internaționali, susținând că el s-a bazat pe ideea simplă a anulării multilaterale a arieratelor între stat și sectorul privat, folosindu-se actuala platformă electronică de plăți a finanțelor publice. Astfel, contribuabilii — persoane fizice sau juridice — și-ar fi putut crea conturi de rezervă ce ar fi fost creditate cu sumele ce le erau datorate de stat. Ulterior, aceiași contribuabili ar putut să transfere sume din aceste conturi ori către stat — ca impozite — ori către orice alt titular al unui cont de acest fel. Într-o a doua fază a dezvoltării, sistemul urma să fie accesibil și pe smartphone-uri. Printr-un asemenea sistem, economia greacă ar fi dobândit o libertate de mișcare semnificativă în interiorul zonei euro, estimează Varoufakis.
În încheierea articolului, el critică funcționarea Uniunii Monetare europene, apreciind că ”atunci când o pierdere de suveranitate, care rezultă din datoria publică nesustenabilă, duce la aplicarea unor politici neadecvate în țări aflate deja în dificultate, înseamnă că ceva este putred în regatul euro”. (I.D)
