“Fiindcă Germania îi primește pe refugiați cu brațele deschise, a ajuns un exemplu de cultură ospitalieră activă. Dar multe state din Estul Europei se opun obligativității de a-i primi. Ele se ascund după motive istorice și culturale”, scrie portalul nachrichten.de, într-un articol intitulat “Opozanții culturii ospitaliere. Frica de necunoscut - acestea sunt statele care refuză refugiații”.
“În timp ce Germania este lăudată pentru atitudinea sa față de criza refugiaților, se înmulțesc criticile față de alte state. În special țările din Estul Europei refuză să accepte refugiații. Dar iată cine sunt opozanții”, notează revista germană Focus, care publică listă țărilor care refuză planul lui Juncker.
Ungaria se “teme” de imigrație, deși este doar o stație intermediară în drumul spre Germania, deși nimeni nu vrea să rămână în Ungaria, toți vor în Germania, scriu jurnaliștii germani.
“Ungaria este principala beneficiară a planului lui Juncker, 54.000 dintre cei 120.000 de refugiați vor ajunge într-un alt stat UE, dar Viktor Orban continuă să invoce că UE va impune noi cote”, consideră Focus.
Polonia se află în campanie electorală pentru alegerile parlamentare din octombrie. Premierul cere ca alocarea refugiaților să fie “o decizie suverană a fiecărui stat în parte”, orice altceva fiind “contraproductiv”.
”Președintele României, Klaus Iohannis, s-a opus cotelor obligatorii. Țara s-a angajat benevol să primească aproximativ 1.800 de refugiați. Nu vrea să accepte mai mulți. Ca și în cazul Bulgariei, România își întărește securitatea granițelor. Ambele țări UE nu aparțin de spațiul Schengen”, mai scrie sursa citată.
Slovacia refuză să primească refugiați prin glasul premierului Robert Fico și lansează motive istorice. “Populația este strict împotriva primirii refugiaților. Noi am fost închiși în blocul sovietic și nu avem nici o experiență cu integrarea altor culturi”, au anunțat slovacii. Nemții amintesc prompt că în martie 2016 sunt alegeri parlamentare și în Slovacia.
“Cehii se tem de necunoscut și mizează pe un studiu realizat în martie, care a scos la iveală că 70% din populație se opune primirii oamenilor din Siria și nordul Africii”. Președintele Milos Zeman se folosește de o petiție a lui Vaclav Klaus care respinge cotele și “un amalgam arficial între națiuni, culturi și religii diferite”.
Nemții privesc cu mânie și spre țările baltice. “În timp ce Germania a acceptat 200.000 de cereri de azil în 2014, Estonia, Letonia și Lituania au consemnat doar câteva sute. Și ei se ascund după motive istorice”, scoate în evidență Focus.
”Ocupația sovetică și imigrația populației ruse și-au pus amprenta. Letonii și estonii au fost martorii unei imigrații care i-a făcut să fie minoritate în propria lor țară. Ei ar accepta refugiați doar din propria inițiativă”, se apără cele două țări.
