“55 de grade la soare, cea mai caldă vară din ultimii 12 ani, dar și așa nu există poartă de român la care să bați și să nu ți se ofere întotdeauna un pahar cu apă rece și curată. Oamenii îți povestesc că au prieteni sau rude în Germania, sau că ei înșiși lucrează acolo sau cunosc pe cineva care știe limba germană”, notează jurnalista, într-un articol publicat în Frankfurter Neue Presse.
Experiența din România a făcut-o să “nu mai suporte intoleranța și prejudecățile greșite despre români”, despre care nemții și presa consideră că “sunt doar cerșetori și au venit în Germania doar că să le ia locurile de muncă”.
“Românii sunt un popor prietenos și darnic. Dar predomină prejudecățile despre țara asta, pe care le auzeam mereu înainte să ajung acolo. Sunt zone problematice precum Duisburg, Dortmund sau Offenbach, unde cetățenii români nu s-au integrat în piața muncii și sunt șomeri. Dar per total, românii sunt bine integrați in Germania”, scrie ea.
Pentru a confirma asta, ea publică date statistice privind românii din Germania, estimați oficial la 460.000.
“Numărul românilor a crescut cu 50% după 1 ianuarie 2014, ca urmare a eliminării tuturor barierelor de pe piața muncii din Germania. Rata șomajului în rândul românilor din Germania este de 7,5%, cu două procente sub media tuturor imigranților din UE.
Numărul celor care primesc asigurarea Hartz IV este peste media imigranților, însă mulți doar își rotunjesc veniturile, fiindcă salariul lor e prea mic pentru a supraviețui în condiții decente. Asta arată că ei sunt angajați sub calificarea lor și sunt exploatați”, susține Rudiger Walpler, de la Institutul German pentru Studierea Pieței Muncii IAB.
“Oamenii speră să găsească aici locuri de muncă mai bine plătite decât în România, dar și siguranță și șanse de dezvoltare mai bune pentru copiii lor. Românii sunt exploatați în zona construcțiilor. Lucrurile nu sunt curate acolo. Un muncitor român încasează 1.000 de euro și e mulțumit. În realitate, conform legii ar trebui să încaseze 2.000, iar angajatorul e obligat să îi plătească asigurările sociale.
Dar acesta preferă să îl plătească la negru, iar angajatul rămâne fără contribuția la pensii și somaj. Asta se întâmplă fiindcă nu cunosc limba germană, nu își dau seama că sunt păcăliți și nici nu știu cui să se plângă”, susține românca Letiția Turk, consilier pe probleme sociale și de muncă în Germania.
Ea avertizează că românii se gândesc doar la ziua de azi, iar riscul de sărăcie la bătrânețe este uriaș. Tariful minim garantat prin lege în Romania este de 1,30 euro, în timp ce în Germania este de 8 euro.
Cât privește refrenul ”românii ne iau locurile de muncă”, nemții nu mai sunt dispuși să facă munca grea. “În agricultură nu mai există muncitori germani, dispuși să facă această activitate. Nu există aproape nici un neamț care să strângă sparanghel sau căpșuni. Dacă vrem să scăpăm de prejudecăți eronate, atunci nu ar trebui să ne uităm doar la cerșetori.
Cei mai mulți români vin să muncească. Majoritatea clădirilor noi din Germania sunt ridicate de muncitori români. Bătrânii noștri sunt îngrijiți de români. Fructele și legumele noastre au trecut cel puțin prin mâna a unui român, dar, din păcate, mulți nu văd asta”, adaugă jurnalista Cara von Stockert.
