Maestră emerită a sportului, cea care a obţinut ultimul 10 din istoria gimnasticii, uimind, aşadar, lumea sportivă cu acea notă de 10 curat la sol, la Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992 (numai inegalabila Nadia mai luase 10 la Montreal, în 1976), Lavinia Miloșovici a preluat ștafeta de aur a gimnasticii românești și-a predat-o cu mândrie următoarei generații de gimnaste.
Aproape imponderabilă, sfidând grațios legea gravitației, a găsit în ea resursele necesare pentru a aduce României 19 medalii mondiale și olimpice, reușind să urce pe podium la fiecare Campionat Mondial și ediție a Jocurilor Olimpice între anii 1991 și 1996.
S-a născut la 21 octombrie 1976, în Lugoj, județul Timiș, într-o familie cu origini sârbești și-a moștenit talentul pentru sportul de performanță de la ambii părinți, mama, Ildiko, fiind jucătoare de volei, iar tatăl, Tănase, a fost un luptător de lot național.
A pășit pentru prima oară într-o sală de sport la vârsta de 3 ani. Cum tatăl său mergea la antrenamente, la lupte, o lua cu el, în sala de sport făcându-se și lupte și gimnastică. Cât timp tata se antrena, Lavinia se juca la aparate. Soții Isar, cei doi antrenori de gimnastică, au fost primii care i-au intuit talentul. Așa că părinții au convenit s-o trimită mai departe.
A fost produsul „laboratorului” de la Deva, acolo pe unde au trecut și s-au antrenat toate gimnastele de excepție ale noastre și-a fost a treia gimnastă din istoria acestui sport care a reușit să câștige măcar o medalie la două Campionate Mondiale și două Olimpiade cuprinse în cariera sa sportivă. Singurul ei regret a fost că nu a reușit să câștige medalia de aur la individual compus la nici o competiție majoră. La Campionatul Mondial din 1993 a avut o ratare care a plasat-o pe locul secund, apoi pe locul al treilea în 1994 și respectiv în 1995.
La Jocurile Olimpice din 1996 (Atlanta, SUA), consistența exercițiilor i-au permis să devină prima gimnastă de la Nadia Comăneci care reușește să urce pe podiumul olimpic la două ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice, iar cea mai strălucitoare realizare din cariera ei de gimnastă este aceea de a fi câștigat un titlu olimpic sau mondial la fiecare aparat, performanță pe care nici una dintre rivalele ei de atunci nu a reușit să o egaleze.
După retragerea din activitatea competițională, Miloșovici s-a reîntors în Lugoj unde antrenează și în prezent. În plan personal (este căsătorită cu ofițerul de poliție Cosmin Vânătu) a trăit o mare dramă în 2008, atunci când fetița sa în vârstă de 4 ani, Denisa Florentina, a decedat din cauza unei boli a sistemului nervos. Numai că, Divinitatea are grijă de oamenii buni, astfel încât Lavinia naște un băiețel, Cosmin Mihai (în 2012), și un altul, Andrei Nicolae, la data de 15 iulie în 2016.
Astăzi, marea noastră sportivă, fosta glorie a gimnasticii mondiale, împlinește 45 de ani. Să-i urăm tot binele din lume, multă sănătate, bucurii, clipe fericite lângă familie și să-i mulțumim pentru tot ce a făcut pentru sportul românesc și pentru faima dusă României în lume. La mulți ani, Lavinia Miloșovici!