„Trebuie să luăm în considerare efectele unei asemenea legislații asupra celor ce vor veni. Cred că a devenit un lucru general acceptat ca o consecință a adoptării legii, așa cum a fost trimisă la Președinție, ea va face cu mult mai greu accesibile creditele ipotecare pentru cei ce vor dori să cumpere case în viitor. În cazul creditelor ipotecare acordate în condiții de piață, este de așteptat ca avansul solicitat debitorului să ajungă undeva între 35% și 50%, ceea ce va fi de nesuportat. Creditul de tip "Prima casă " va dispărea cu totul, câtă vreme garanția statului nu va mai putea fi acceptată, ea fiind stinsă prin efectul legii în cazul unei decizii de dare în plată. Altfel spus, această soluție legislativă are consecințe dramatice asupra șanselor generației viitoare de a dobandi o casa accesând un credit ipotecar”, a spus Olteanu.
Legea îşi depăşeşte rolul social
El a susţinut că Banca Naţională vrea o lege corectă, transparentă și care să producă efecte acolo unde este nevoie, arătând că rolul Parlamentului este determinant în îmbunătăţirea actualei legi.
În opinia sa, actuala formă a legii își depășește rolul social în trei dimensiuni: se aplică oricărei persoane, indiferent de avere și venituri, și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu; se aplică oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință, fie că e vorba de terenuri sau de dezvoltări imobiliare cu scop comercial; se aplică oricărei situații locative a debitorului, indiferent că locuiește în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative.
“Acest lucru nu este moral. Măsurile excepționale, și iertarea de datorii este o măsură excepțională, trebuie aplicate numai în situații excepționale, precum este cea a debitorului care riscă să rămână fără locuință datorită imposibilității de a își plăti creditul. Pentru a păstra buna credință la baza relațiilor sociale este necesar ca regula îndeplinirii obligațiilor asumate să fie respectată de toți cei în măsură să o facă”, a mai spus Olteanu.
Codul Penal prevede obligația de a sesiza, nu de a comenta
El a vorbit şi despre o eventuală răspundere penală, vehiculată în cazul acestei legi. „A stârnit multe dezbateri chestiunea sesizării organelor în drept asupra unor eventuale încălcări ale legislației penale în legătură cu inițierea proiectului de lege. Cunoaștem prevederile constituționale referitoare la imunitatea parlamentară. Adoptarea unei legi, întreaga procedură parlamentară legată de adoptarea legii, voturile din comisii și din plen nu sunt, nu pot fi și nu trebuie puse în discuție. Dincolo de aceste limite, sunt clare prevederile art. 267 al Codului penal, privitoare la omisiunea sesizării faptelor constatate de funcționarul public în legătură cu serviciul. Art. 267 prevede obligația de a sesiza, nu de a comenta. Dacă aducerea acestei chestiuni în dezbaterea publică a jignit, dacă afirmaţiile publice au jignit, cer eu scuze în numele colegilor mei. Am fost parlamentar, am condus Parlamentul, îi cunosc rolul în stat și îl respect”, a punctat Olteanu.
Riscul de neplată creşte la cei cu credite foarte mari
Viceguvernatorul BNR a prezentat şi o situaţie a contractelor de credit cu garanții ipotecare/imobiliare. Astfel, i la sfârșitul lunii octombrie 2015, se aflau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanții ipotecare/imobiliare acordate unui număr de 459.347 debitori (unii debitori au mai multe credite). Dintre acestea, 37% erau credite ipotecare, pentru achiziție de locuințe. Din totalul celor care și-au achiziționat o casă, 3.742 de persoane fizice au restanțe de peste 90 de zile. Aproximativ 14.500 de restanțieri peste 90 de zile apar la creditele pentru dezvoltări imobiliare sau la creditele de consum garantate cu ipoteci (terenuri, locuințe, depozite colaterale, alte bunuri neimobiliare etc).
Suma restantă totală la creditele cu garanții ipotecare este de 3,9 miliarde lei, din care numai 702 milioane lei (18%) la creditele ipotecare, deci la creditele pentru achiziția de locuințe.
De asemenea, 1.317 persoane au luat credite cu valori între 150 de mii și 500 de mii de euro, 60 de persoane au luat credite cu valori între 500 de mii de euro și 1 milion de euro, 21 de persoane au luat credite cu valori între 1 și 2 milioane de euro și 4 persoane au luat credite cu valori peste 2 milioane de euro. Suma valorii creditelor luate de aceste 1402 persoane este de 1,7 miliarde lei (cca. 1,2 milioane lei per credit).
“Aceste date indică faptul că există credite pentru care nu se justifică o funcție de protecție socială a legii. Mai mult, se observă că, pe măsură ce crește valoarea creditului, se înrăutățește disciplina de plată – riscul de neplată (raportul dintre suma restantă și suma datorată) crește astfel: de la 1.7% pentru creditele ipotecare sub 150 de mii de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro, și 100% pentru creditele pentru investiții imobiliare. În forma actuală, Legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară și funcționarea instituțiilor de credit şi putând conduce la costuri pentru contribuabil”, a mai spus Olteanu.
Proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.
